Travel better, cheaper, smarter
  • Menu
  • Menu

Tag - vacanta

MALLORCA (2)- TOP 5 PLAJE & ACTIVITĂȚI

Este atât de greu să scriu despre Mallorca deoarece nu aș putea cuprinde într-o singură relatare tot ceea ce e de făcut și văzut și simțit pe aceasta insulă . Dacă în prima parte a povestii am discutat despre cazare, închiriere de mașină și câteva sugestii foarte high level (MALLORCA (1)- CAZARE, MAȘINĂ ȘI ACTIVITĂȚI) , acum aș vrea să vă explic de ce ne- a plăcut atât de mult.

Cala d’es Moro

Ceea ce pot spune este că aceasta parte din Spania are de toate: mare, munte, istorie, modă . Dar să o luam pe rand cu explicațiile:), voi încerca să vă ofer TOP 5 plaje, sate & orașe și activități de făcut pe insula:).

  1. Plaje de vis , ascunse de priviri:)

Dat fiind că gazda noastră era un mare iubitor al insulei dar și a locațiilor nu atât de “turistice”, ne-a recomandat câteva plaje impresionante, la care se ajunge cu un pic de efort dar care au meritat fiecare picătură de tranpiratie:). Unele dintre ele nu sunt atât de baby friendly, adică drumul către ele e un pic dificil însă baby T a fost atât de entuziasmat de fiecare pantă urcată sau coborâtă, fiecare pietricică , încât am avut curajul să “escaladăm munți” cu el în spate (la propriu).

Plajele (calas) pe care le voi recomanda nu sunt plaje amenajate (adică nu exista umbrele, șezlonguri, terase etc) de aceea este bine să ai ceva mai mult bagaj cu tine. Nu e ușor dar….ce lucruri mișto se obțin ușor în viață?!

Cala d’es Moro este plaja cu unele dintre cele mai cristaline ape pe care le-am văzut vreodată (și am tot bătut plaje pe la Mediterana:). Dat fiind că noi am stat în centrul insulei, am început explorarea pe partea de sud-est iar Cala d’es Moro a fost prima pe lista (și la sugestia gazdei noastre). Drumul către ea nu e tocmai cel mai facil, dat fiind că locul de parcare e la multe sute de metri și mai sunt și niste stănci în mijloc:) dar efortul e răsplătit pe deplin. Plaja e micuță, îngustă, dar intrarea în apa e lina și cu nisip fin (perfecta pentru baby T care s-a bucurat enorm).

CALA S’ALMUNIA

CALA S’ALMUNIA este o plajă unde vei găsi mai mult localnici deoarece este destul de aproape de Cala d’est Moro dar există mult mai mult nisip pentru a te relaxa, nu este atât de departe de “civilizație”. Plaja e înconjurată de stănci, pini și pare un fel de oază albastră într-un mare de verde. Apa este lină , nisipul fin și alb, perfectă pentru copii fericiți și părinți liniștiți:). Drumul către plaja se face ușurel, în comparație cu celelalte recomandări, dar tot se merge ceva de la cea mai apropiata parcare (am citit că nu exista autobuze care ajung aici deci locul e accesibil doar cu mașină).

Cala d’es Moro

CALA TORTA este situata în partea de nord est a insulei, am descoperit-o di greșeală (ratând drumul către o alta recomandare) . Ceea ce mi-a plăcut enorm e că parcarea se face în pădure și de acolo se merge “Cu cățel, cu purcel” pe plaja, că oamenii pe care i-am întâlnit erau mișto rău (mix de familii tinere, ușor hippiote, cu zâmbete largi, relaxate). Plaja e înconjurată de munți (cum altfel?!), liniștită, cu apa foarte transparenta și intrare lina. Dar, că și celelate despre care iți voi vorbi, e izolata, lipsta de orice facilitate. Ceea ce mi s-a părut foarte fain e că, la apus, când noi ne-am retras, lumea venea cu paturi și cutii de picnic, cu lemne de foc de tabăra, că erau așa de multe cupluri pregătite de o cina romantica sub lumina stelelor (am zâmbit și noi și am zis că aș vom face ….după ce face baby T 18 ani:)))).

SA CALOBRA – uitasem să o includ în prima mea lista , noroc că am găsit harta și notitee jumătății acolo:). Plaja aceasta ne-a rămas clar în amintire că experiență::). În primul rand că parcarea e la câțiva km (vreo 2 cred), drumul către plaja e spectacular, se trece prin peșteri, se merge paralele cu marea cristalina, și se coboară ceva scări până când ajungi la una dintre putinele plaje cu pietre din Mallorca. E mica, mica, e în mijocul unui canion, și e absolut ascunsa. Dar, tocmai pentru că e așa “oau” , lângă ea se opres vapoarele și de aceea poate fi foarte aglomerata. Noi am avut și emoții căci era super cald, pietrele dogoreau și eram puțin îngrijorați căci aglomerația îl vă debusola pe baby T dar copilul aceste nu încetează să ne uimească niciodată. A fost extrem de mulțumim de oameni, de pietre , de apă , de drum (căci deh…e ușor a mergi câțiva km în brațele părinților :))).

SA CALOBRA
SA CALOBRA

CALA SAN ELM este pe partea vestica a insulei, este micuță dar cu foarte mare potențial de snorkeling (care nu e neapărat activitatea forte a insulei). Este foarte chic, mi-a adus aminte de satele micuțe de pe Coasta de Azur (de altfel zona e frecventat de francezi). Sân Elm este un sătuc de pescari, este și singurul unde exista și o porțiune micuță de umbrele și șezlonguri dar pe care noi am evitat-o:). Practic sunt 2 plaje (cea cu umbrele și cea cu mici pietricele), ambele la fel de faine, pline de poezie, ce inspira liniște și calm. Aici am fost foarte aproape de restaurante și parcare căci plaja este cea a miculu resort, înconjurată de natura . De pe plaja puteam admira Insula Să Dragonera, o limba de pământ împădurită, nelocuita, la care se putea ajunge doar cu barca și care se spune că e “populată” doar de mici șopârle sălbatice:).

CALA SAN ELM

Să nu uitam că Mallorca are peste 240 de plaje așa că este greu să faci un top al lor. Până la urma totul ține de experiență pe care ți-a oferit-o acea locație.

CALA SAN ELM

2. Sate pitoresti de descoperit

SINEU – Voi începe prin a vorbi despre acest sat căci am stat aici 7 nopți din cele 10 petrecute pe insula:). Sineu are un farmec aparte, parca uitat în timp, cu străduțele sale mici, cu oamenii zâmbitori (clar o mare calitate a mallorcanilor), cu catedrala ce “supraveghea” de pe la 1505 semeață întreagă așezare, cu restaurantele sale micuțe dar mai ales….cu siesta să , respectat cu sfințenie .

Sineu

Așa că “doamne fereste” să iți fie foame intre 3 și 6 seara:). Satul e cunoscut, mai ales, datorita pieței sale tradiționale , organizata miercurea, când toate străzile sunt împânzite de tarabe tradiționale, când poți cumpără orice de la suveniruri, haine, bijuterii, carne, brânză sau…..animale vii:). Este un adevărat spectacol, ce celebrează viață (o adevărat gura de aer proaspăt după acest an greu încercat , când târgul a fost închis). Am dansat cu baby T pe strada, pe muzica formațiilor live (spre exasperarea tatălui său), am cumpărat fresh de portocale și am încărcat pungile de amintiri:).

Sineu

VALLDEMOSSA – L-am zăpăcit pe Costin că eu vreau o cina romantica în acest sat atât de cunoscut și atât de frumos că l-a convins și pe Chopin și iubita să, George Sand, să se mute câteva luni în el:). Well, cam cât de romantică poate fi o cină cu baby T :), care a captat, bineînțeles, întreagă atenție a restaurantului cu rasul lui contagios:). Ne-am bucurat însă și de o mică plimbare pe străduțele pietruite, am admirat casele ce aveau ghivece colorate la uși, ne-am tras sufletul în fata bisericii și am “ascultat” poveștile caselor tradiționale:). Să mai menționez că drumul până la Valldemossa e unul dintre cele mai frumoase pe care le-am străbătut, în mijlocul munților Tramuntana, pe coasta de deasupra mării:).

Valldemossa
Valldemossa

DEIA – este un alt sat idilic tipic mallorcan, cu case cocoțate pe dealuri, cu numeroase galerii de artă , magazine de produse tradiționale și restaurante romantice. A devenit cunoscut după 1932, când autorul Robert Graves s-a mutat aici cu amanta sa, apoi câțiva ani mai tărziu și-a adus și cea de a doua sotie (cată dragoste și perseverentă 🙂). am trecut de vreo 2 ori prin Deia și mereu mi-a plăcut vibe-ul său, desi, cu regret, recunosc, că nu am nici macar o fotografie care să suprinda macar 10% cât de fain era acest loc.

Deia

SOLLER – este un mic oraș în mijlocul “văii portocalii”, așa cum i se zice zonei, care și-a caștigat renumele datorită plantațiilor de portocali, portului mic și cohet dar și tramvaiului istoric ce face legătura intre zona nouă și cea veche. Noi am ajuns după amiaza, rupți de foame, am ales singurul restaurant deschis după ora 15:00, direct în port, cu o panorama drăguță. Ne-am plimbam pe străduțe, Baby T și tatăl lui s-au oprit și pe plajă să constuiasca palate de nisip:), în timp ce eu m-am relaxat pe un șezlong (singurul pe care am stat în toată vacanța:))).

Market in Sineu

ARTA – acesta este orașul în care ne-am întors de vreo câteva ori cât am stat în Sineu, fiind cel care făcea conexiunea între cele mai frumoase plaje din partea de nord est/vest. L-am explorat la picior, am luat prânzul, l-am admirat și ne-am dorit să fi stat puțin mai mult. Însă, cu câte sunt de făcut și explorat în Mallorca, cu greu poți pierde mult timp într-un singur loc :(.

Sanctuarul San Salvado

Orașul Artà este cunoscut și datorită Sanctuarulului San Salvador, care se află pe un deal ce oferit o priveliște minunată a peisajului rural. Sanctuarul San Salvador găzduiește o statuie din lemn sculptată în mai multe culori a Fecioarei Măria despre care se spune că ar fi fost adusă pe insulă de către regele Jaume I , în timpul cuceririi medievale a insulei.

Primii pasi la Sanctuarul San Salvador

3. 5 activiăți pe care sa le faci – altceva decât plajă 🙂

Dar Mallorca nu e doar plajă , așa că si noi am incercat să cunoaștem insula și altfel decat de pe nisipul fin 🙂

Plimbare la apus : Farul Formentor & Farul Cap Salines

Cel mai frumos apus Farul Formentor

Farul Formentor este situat pe munte, în partea de nord a insulei. Fără îndoială ,oferă unul dintre cele mai frumoase apusuri văzute vreodată DAR…este unul dintre locurile cele mai “vânate” așa că mereu e foarte aglomerație, nu sunt locuri de parcare și drumul e foarte îngust (se poate ajunge cu mașina doar după 19:00 seara – în rest doar cu autouzul). Înainte de a ajunge la far, merită să te oprești să dmiri pesisajul de pe vechile ziduri, un drum senzaționale cu multe scări pe care baby T le-a adorat, spre disperarea noastră:)

Farul Formentor

Far del Cap Salines este un far situat în cel mai sudic punct al insulei și a fost construit în 1863 , fiind un far ce încă e în funcțiune. Farul nu este accesibil cu mijloacele de transport în comun dar oferă o panoramă asupra mării foarte frumoase, singura plajă a care se poate ajunge e la vreo 2km de mers prin rezervația naturală dar e un drum care merită pe deplin efortul:).

Cap Salines

Mirador de na Foradada este un restaurant destul de fancy de pe terasa căruia porți admira un apus senzațional. Noi nu am mâncat acolo dar ne-am bucurat de terață ușor hipstereasca ce ne-a adus aminte de Vama Veche puțin:). Oameni relaxați ce veneau pentru o poveste și pentru a admira soarele care parca sta să cada peste stanca prăbușită în mare:). Este bine să vii în timpul săptămânii căci în weekend, la fel ca și Formentor, este foarte mare aglomerație.

Mirador de na Foradada

Descoperă peșterile de pe insulă

Sunt câteva peșteri pe insulă care sunt foarte frumoase, însă, de departe cea mai cunoscută este Cuevas del Drach, o peștera care dincolo de frumusețea să este senzațională și datorită concertului de muzică clasică cu care se încheie turul. Peșterile conțîn un mare lac subteran, Lacul Martel, de 25 m, considerat unul dintre cele mai mari lacuri subterane din lume. Concertul de muzică de pe lac, atunci când luminile se sting și bărcile apar luminate cu soliștii, este un moment magic. În trecut se putea face și o plimbare cu barca pe lac, dar în perioada covid a fost anulată.

Cuevas del Drach

Peșterile de lângă Arta sunt la fel de senzaționale, spunandu-se că unul dintre celebrii săi vizitatori a fost chiar Jules Verne, care s-a inspirat din ele în cartea sa “Călătorie la centrul pământului”. Peșterile au fost descoperite de către geologul francez, Edouard Martel, pentru prima dată în ele în 1876. Recunosc, că pentru mine, peșterile sunt un miracol al naturii, formațiunile acelea de stalactite sunt adevărate opere de artă.

Cuevas del Drach

Admiră panorama de pe vârfurile munților Serra Tramuntana

Serra Tramuntana

Spuneam că insula e străbătută de munți, Serra Tramuntana , cei care au fost declarați, cu 10 ani în urmă , Patrimoniu Mondial de către UNESCO în categoria „Peisaj cultural”. Noi nu am făcut escalata, de fapt nu suntem muntomani, dar am traversat munții cu mașina și ne-am bucurat de fiecare peisaj ce iți tăia respirația. Cred că pentru cei ce fac cățărări acești munți sunt cu adevărat niște comori. Există un punct foarte înalt de unde poți admira panorama, și să simți că poți atinge norii…intimp ce vârfurile munților se pierd în mare.

Serra Tramuntana

Învață istoria perlelor din Mallorca

Cu toți știm că perlele au fost, sute ani, o bijuterie destinată celor bogați sau foarte bogați, însă, acum 100 de ani, Eduard Hugo Heusch, inginer german care a lucrat la Paris la un proces de fabricare a perlelor artificiale, a fondat o companie la Manacor, în Mallorca pentru a-și produce perle . Așa au devenit cunoscute perlele Majórica, acele perle care pot fi ok și pentru buzunarul celor ce nu sunt neapărat de vita nobila:). Merita, clar, o vizită la fabrica Manacor pentru a înțelege mai bine procesul de fabricare a perlelor dar și pentru a achiziona un cadou inedit (eu clar mă bucur de cerceii primit de la jumătatea travelfunpassion)

Văd că am scris mult însă e greu să faci un Top pentru Mallorca. Într-o relatare următoare voi povesti doar despre Palma, capitala insulei căci sunt atât de multe de făcut și acolo:)

Baby T
Formentor
Formentor

MALLORCA (1)- CAZARE, MAȘINĂ ȘI ACTIVITĂȚI

Vara aceasta ne dorim să recuperam tot ceea ce nu am putut face anul trecut (fie din cauza pandemiei , fie din cauza sarcinii) așa că am început anul în forță cu Egiptul (HURGhADA – EGIPTul DE LA MAREA ROȘIE) si am continuat cu o insula de vis – Mallorca.

Palma de Mallorca

Despre aceasta insulă nu știam absolut nimic:), nu fusese niciodată pe radarul meu de călătorii și nici nu prea intenționam să mergem în Spania pentru plajă:). Dar, atunci când căutam locația vacantei de vară am primit și acest sfat “de ce nu Mallorca, e super baby friendly și sigur o să vă placa”. Imediat apoi am vazut că se incadra în fix ceea ce căutam: să recunoască vaccinul, să fie un pic mai relaxata cu masurile de prevenție (gen, fară masca în aer liber), să fie prietenoasa cu copii și să exista un bun mixt intre plaja și munte). La absolut toate dorințele mele, Mallorca trecea testul așa că….3 ore mai tărziu luam biletele de avion. Zborul direct de doar 3 ore către aeroportul din Palma era iar un foarte bun avantaj dat fiind că baby T este în perioada de explorare și să îl urmărim prea multe ore pe culoar, nu era tocmai o dorință aprigă a noastră:). Noi am plecat cu Ryanair si ne-am intors cu Wizziar, sunt singurele companii care au zboruri directe catre Palma de Mallorca.

Aș vrea să încep cu câteva detalii logistice, căci de aceste probleme ne-am lovit noi la început:

Cazare:

Insula e plină de opțiuni, care de care mai apetisante însă nu sunt chiar ieftine. Acum, depinde de fiecare tip de călător în parte însă sfatul meu este să vă luați o cazare cât mai departe de zona de plaja. Stiu că sună aiurea: cum să merg la plajă dar să caut cazare cât mai departe? Simplu: insula aceast are propria personalitate și ca să o îndrăgești, cum am făcut noi, trebuie să ieși puțin din zona cea mai căutată:). Ea este mică, undeva la 120 de km toată așa că și luând cazare într-un sătuc inedit, tipic spaniol, tot vei face maxim 50 de minute fata de orice punct de interes.

SINEU

Noi am ales să stam în, în SINEU, un sătuc extrem de drăguț, cu oameni foarte zâmbitori, într-unul dintre cele mai faine boutique hotels în care am stat vreodată, cu un patron foarte atent la dorințele noastre, dar mai ales ale lui Baby T (https://www.canserrete.com/en). Recomand acest tip de cazare pentru cei care adoră să descopere insula, să mănânce în taverne autentice, să caute plaje izolate și neștiute de masele de turiști, pentru cei cărora le place condusul pe străduțe înguste cu peisaje ce amintesc de Toscana.

Pentru cei cărora le place să se relaxeze la plaja, să stea liniștiți, să ia cine drăguțe și să se bucure de multa muzica, le recomand stațiunile pentru cazare …și aici insula are enorm de multe posibilități. Noi am stat pentru 2 nopți în PEGUERA, o stațiune chiar simpatica, tipic germana (insula are un mare flux de nemți sau britanici că principali turiști, așa că și-au împărțit-o pe zone:)). o stațiune ce seamănă cu multe, unde am ales un hotel foarte ok, la malul marii, dar lipsit de magia și sufletul celui din Sineu (https://www.florlosalmendros.com/en/home.html).

Plaja San Elm – 20km de PEGUERA

Închiriere mașină:

Insula, așa cum ziceam mai sus, este extrem de ofertantă și e mare păcat să fiți statici într-o singura stațiune, chiar și frumoasa să fie. Mașina de închiriat e soluția perfectă pentru cei ce vor să exploreze, pentru cei care au copii și se cară cu colac, umbrela și jucărele:)) dar și pentru cei ce vor să admire un apuc romantic în mijlocul munților:).

Am văzut că rețeaua de transport în comun este chiar ok pusă la punct dar nu pot da vreun sfat căci nu am apelat deloc la ea. Am închiriat mașină direct din aeroport, de la EUROPCAR , desi inițial apelasem la AVIS. Noi am închiriat mașină cu ceva săptămâni înainte de plecare de pe siteul rentalcars.com dar, cu o zi înainte, jumatatea și-a pierdut cardul și asta nu a făcut decât să ne creeze o groază de probleme în aeroport. Întăi, cei de la AVIS au refuzat să ne elibereze mașina desi era plătită integral în avans către cei de la rentalcars.com, pe motiv că titularul nu are card pe numele său chiar dacă garantam cu cardul meu, cei de la rentalcars nu ne-au putut da înapoi asigurarea plătita în full așa că…3 ore mai tărziu pierdusem 300 de euro și tot nu aveam mașină. Problema celor de la AVIS nu era că nu mai aveam card pe numele jumătății, ci că închiriasem de la un intemediar:))).

În cele din urma, am găsit înțelegere și mult customer service orientation la cei de la EUROPCAR care au creat un nou contract pe numele meu, ne-au făcut o super oferta și ne-au dat și un upgrade la mașină mai buna și automata:) (mă rog, asta cu automata a creat ceva emoții căci noi nu mai condusesem automata și am dat de câteva ori cu nasul de parbriz …noroc că Baby T avea scoica și era foarte bine protejat). Experiență cu cei de la EUROPCAR a fost de nota 10, am ales să prelungit încă 3 zile contractul cu ei, peste cele 7 inițiale, și totul a mers foarte ușor, la telefon.

Ce să faci 7 zile pe insula? în primul rand să preungesti vacanța cu încă 3:) că să fii sigur că ai atins câteva puncte MUST:)

Noi ne-am împărțit timpul intre mers la plajă , vizitat vreun orășel/ sătuc și apoi iar plajă până seara tărziu. Căutam mereu o alta plaja, cât de sălbatică și epică posibil, un orășel tipic spaniol, cu case și străzi împietrite în timp, cu oameni calzi care iți zâmbeau. Vă urma o noua postare cu topul plajelor ce ne-au plăcut cel mai mult dar și cu gradul de dificultate de a le accesa:).

CUEVAS DEL DRACH

Înainte de a reveni cu ceva detaliat las și o lista de plaje care ne-au plăcut:

  1. CALA DEL MORO
  2. CALA S’ALMUNIA
  3. CALA SAN ELM
  4. CALA DEIA
  5. CALA TORTA
  6. CALA FIGUERA
  7. CALA SANTANY

Încheie ziua cu apusuri de vis fie la Capul Formentor (Formentor) sau la Mirador de na Foradada (locații la care se ajunge destul de ușor, cu drumuri și peiaje de poveste ).

APUS CAP FORMENTOR
MIRADOR DE NA FORADATA

Atunci când simți că nu mai ai chef de ape cristaline și nisip fin, iți sugerez să iei la pas sătucurile de pe insula, să explorezi peșterile (Cuevas del Drach, Cuevas de Arta) și să iți rezervi 2 zile (sau una daca timpul nu iți permite pentru doua) pentru a vizita capitala insulei: Palma (o să am și aici o postare amănunțită despre ceea ce ne-a plăcut noua cel mai mult în Palma).

Mallorca oferă o mare varietate de restaurante , pentru toate gusturile și buzunarele, cu panorame impresionante dar și oameni extraordinar de prietenoși – cel puțin în zonele mai puțin turistice, te simți mai mult un oaspete invitat la masa decât un client :).

CAP SALINES

Voi incerca sa creez o lista de MUST DOs (desi e greu caci sunt atat de multe lucruri) și de locurile care ne-ai rămas noua în suflet dar și pe retina – că și completare, lui Baby T i-a plăcut enorm, a mâncat în 70% din cazuri la restaurant (cu mâncare de bebe , facută fară sare și zahăr), a avut mereu un scăunel curat pt el și țoață lumea îl alinta cu complimente și zâmbete.

ACVARIUL DIN PALMA – Bucuria copiilor

Daca vrei sa mai afli cate ceva despre alte calatorii inDaca vrei să mai afli cate ceva despre alte călătorii în Spania, poți verifica recomandările făcute despre Valencia : Valencia – flamenco și sangria .

LUXOR & VALEA REGILOR- INCURSIUNE IN ISTORIA FARAONILOR

În prima parte a poveștii noastre despre vacanța în Hurghada am spus de ce ne-a plăcut acest oraș, deși ușor prăfuit, ce excursii frumoase am făcut cu baby T și cât de încântați am fost de prima noastră experiență într-un resort all inclusive (HURGhADA – EGIPTul DE LA MAREA ROȘIE). Acum, însă, va voi povesti despre îndeplinirea unui vechi vis, încă din adolescență, de a vizita Valea Regilor, de a mă pierde pe urmele faraonilor și de a descoperi o frântura din vasta istorie a acestora.

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_101247-scaled.jpg
Templul de la Luxor

Încă de la sosirea în Egipt am analizat dacă să ne avântăm într-o excursie la Cairo și Piramide dat fiind că drumul dura foarte multe ore și că ar fi fost, totuși, prea obositor pentru baby T. Dar, pentru că acest lucru a picat, rămânând să îndeplinim acest vis într-o vizită ulterioară, am decis să mergem la Luxor și la Valea Regilor. Și aceast lucru putea fi obositor dar, temerari din fire, am ales să ne avântăm cu tot cu bebeluș și să descoperim Egiptul din afara porților poleite ale resortului.

Existau două posibilități: fie luăm o excursie organizată cu un grup mare (adică un autocar cu aprox 50 de persoane, lucru care era foarte rentabil financiar – 50 euro de persoană), fie optam pentru un tur privat, care era mai costisitor dar mult mai pe gustul nostru (ideea de a stă mereu după alte persoane nu mă încânta deloc, plus că un bebeluș are un comportament imprevizibil). Așa că am cerut o oferta de la ghidul local (https://www.mariotouregypt.com/) pentru un tur privat, care ne-ar fi dat șansă să ne ajustăm programul, fără să depindem de un grup prea mare (mult mai ok și în contextul pandemic dar mai ales, mult mai ok pentru baby T, care ar fi călătorit doar cu noi și unchiul sau în mini bus).

Oferta primită, care nu a fost negociată deloc, a fost de 290 de euro pentru a avea șoferul, ghidul și programul nostru, cu intrări la 3 morminte în Valea Regilor, Templul lui Hatshepsut, prânzul și vizita la un centru de alabastru. Ideea de a pleca singuri ne-a câștigat și câteva ore în plus la dus și la plecare dar si posibilitatea ca Baby T sa aibe propriul loc in bus, relaxat in scoică 🙂

  1. Luxor – Orasul Palatelor – la pas cu faraonii printre coloane de bazalt
This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_094021-2174x3072.jpg

Am pornit în incursiunea noastră în jurul ore 5:00 dimineață, șoferul a sosit punctual și elegant la hotel și câteva ore am stat cu nasul lipit de geam pentru a observă pulsul vieții egiptene cotidiene. Există numeroare filtre de poliție pe drumul către Luxor dar trecerea acestora a fost lînă și fără nici un fel de emoții, șoferul având deja permisele noastre.

După aproape 4 ore de condus agitat pe drumurile, chiar bune aș putea spune:), am ajuns la Luxor, sau Teba, fosta capitală a Egiptului antic. În zilele noastre, Luxor e un oraș cu peste 500 000 de locuitori, un oraș care trăiește de pe urma turismului, “adapostind” unele dintre cele mai mari comori ale epocii apuse.

Templul de la Luxor a fost terminat de către faraonul Ramses al-2-lea și este legat de uriașul templul de la Karnak, printr-o alee a procesiunilor. Egiptenii se refereau la Luxor ca la “sanctuarul de sud” și a fost construit în anul 1400 . Cele 4 atracții principale ale sitului de la Luxor sunt: Templul Seti I de la Gurnah, Templul Hatshepsut e la Deir el Bahri și Templul lui Ramses al 2-lea.

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_100129-2257x3072.jpg
Luxor

Spre deosebire de celelalte temple din Teba, cel de la Luxor, nu a fost dedicat unui zeu anume sau unui faraon special. În schimb, a fost dedicat încoronării unei noi domnii, servind că loc de ceremonial pentru majoritatea faraonilor care au fost încoronați. Când romanii au preluat conducerea în regiune, a transformat una dintre capelele dedicate zeiței Mut, într-o biserica.

Ghidul ne-a spus, într-o română împleticită dar tare amuzantă :), că majoritatea ruinelor și artefactelor de la Luxor, își păstrează încă formă originală. Tocmai de aceea, acest templu este cel mai mare muzeu în aer liber din lume:). Și ce minunat este să pășești printre coloane sculptate, printre statui ce spun povești de secole, să respiri aerul acela incis de soarele și praful deșertic!!!!

Un alt lucru interesant spus de ghidul nostru, cu nume de cod “Ramses”:), a fost că templul de la Luxor a fost ridicat pentru a celebra sărbătoarea Opet, cea care celebrează anual viața, fertilitatea, renașterea și bucuria de a trăi. Procesiunea Opet începea de la templul Karnak și se va îndrepta spre templul Luxor, un festival ce dura între 11 zile și aproape o lună.

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_094236-scaled.jpg
Templul de la Luxor

Dar artefactele de la Luxor sunt “împrăștiate” și în Europa, să nu uităm că fiecare cuceritor a plecat cu câte un “suvenir”; așa că azi, coloane din vechiul templu se pot găși în UK sau Franța. Ce sentiment ciudat am avut atunci când am aflat că una din coloanele lui Ramses al -2lea e cea din centrul Parisului, la Place de Concorde, loc în care îmi băusem de atâtea ori cafeaua si a cărui istorie pe care o știam atât de puțin:(.

Cel mai interesant lucru pe care l-am aflat, a fost că acest măreț muzeu în aer liber, nu era cunoscut până acum un secol, fiind îngropat sub străzile orașului Luxor, deasupra sa inaltandu-se semeață o moschee. Aș fi rămas mult și bine la Luxor dacă ghidul nu ne-ar fi grăbit, că deh, ziua era scurtă și aveam multe de vizitat sau dacă baby T nu ar fi făcut un mic show de urlete, arătând coloanelor istorice ce plămâni sănătoși are el :).

2. Valea Regilor – locul de odihna al faraonilor

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_141631-scaled.jpg
Valea Regilor

Valea Regilor avea să fie locul unde ne-am fi dorit să petrecem cel puțin o zi dar, baby T nu a avut același plan ca și noi așa că a trebuit să ne organizăm vizita și în funcție de dorințele sale:). Am petrecut în jur de 2 ore aici dar nici nu știu când și cum a trecut timpul pentru a vizita cele 3 morminte inclunse in prețul turului plus cel de-al 4-lea, contra sumei de 300 lire egiptene. Acesta ultimul fiind și cel mai impresionant: Mormântul celui mai tânăr și cunoscut faraon al tuturor timpurilor: Tutankamon:).

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_144314-scaled.jpg
Valea Regilor – Tutankhamon

In Valea Regilor au fost îngropați faraonii și membrii regalitati după ce perioada înălțării de piramide a apus, astfel că putem spune că ultimele generații au fost aduse aici (peste 60 de morminte ce pot varia că mărime, în funcție de importantă “locatarului” sau). Știam deja că majoritatea mormintelor de la Valea Regilor fuseseră jefuite de-a lungul secolelor și că multe din comorile dispăruseră fără urmă, dar ceea ce dă valoare sunt picturile și Hieroglifele ce apar pe pereții acestora.

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_145757-scaled.jpg
Somn la Valea Regilor

Există însă un mormânt care a uimit și uimește încă, cel al tânărului faraon, mort la 18 ani, Tutankhamon, printre singurele care au fost găsite intacte, cu tot cu minunățiile ce trebuia să însoțească corpul acestuia în viață de dincolo. Azi, în mormântul lui mai există mumia faraonului, toate celelate bogații fiind mutate în muzeul de istorie de la Cairo. În adolescență eram fascinată de istoria descoperirii acestui mormânt, cea a unui blestem care aplana asupra celor ce aveau să pătrundă aici, un blestem care a fost “dezlănțuit” și asupra arheologului britanic Howard Carter, cel care descoperea mormântul în 1922.

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_142536-scaled.jpg
Valea Regilor – Mormantul lui Tutankhamon
This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_144142-scaled.jpg
Mumia lui Tutankhamon

Ne-am promis că ne vom întoarce când baby T va fi mai mare, să îi spunem toate aceste povești, să sadim în el pasiunea pentru această lume plină de mistere, de bogații, de magie.

3.Templul lui Hatshepsut – o regină în lumea bărbaților

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_153749-scaled.jpg
Templul lui Hatshepsut

Vizita de la templul Reginei Hatshepsut, cea despre care, spre rușinea mea, nu știam mai nimic, dar al cărei templul m-a lăsat fără cuvinte. Atunci când mă gândesc la Egipt, îmi aduc aminte piramidele, templele închinate zeilori antici sau morminte de faraoni adolescenți, însă, niciodată nu mă gândesc la un Templu închinat unei Regine Faron.

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_154911-scaled.jpg

Templul lui Hatshepsut a fost ridicat în cinstea Reginei Faron care a domnit asupra Dinastiei a 18-a, cea de -a două regina cunoscută în epoca faraonilor, cea carea domnit alături de fiul sau vitreg. Istoria lui Hatshepsut este extrem de interesantă: fiul să vitreg dorind să o șteargă de tot din istorie, a reușit să distrugă toate informațiile despre ea, inclusiv imaginea din propriul templu. Ceea ce a făcut că numele sau să fie cunoscut a fost determinat de o eroare, aceea ce nu a șterge actul “nașterii” divine a acesteia.

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_153943-scaled.jpg
Templul lui Hatshepsut

Plimbându-mă pe lângă templu am putut doar să îmi imaginez cum arată acesta cu secole în urmă, atunci când era înconjurat de grădini luxuriante, atunci când era Noilor Faraoni era în toată splendoarea să. O ultima informație interesantă e aceea că acest loc magic a fost reconstruit în totalitate, fiind descoperit abia în a două jumătate a secolului al XIXlea, atunci când chiar și arheologii au fost uimiți să descopere că locul aparținuse unei Femei Faron, dat find că Thutmose III distrusese toate informațiile. Templul a fost complet restaurat de atunci, iar Academia Poloneză de Științe din Varșovia este responsabilă de studiul și restaurarea celor trei niveluri ale templului.

4. Colosii lui MEMNON – selfie cu sculpturi vechi de 3.300 de ani 

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_161526-01.jpeg
Colosii lui MEMNON

Ultima noastră vizită, inainte de intoarcere, a foost pentru cateva minute, nu mai mult de 20, la Colosii lui MEMNON. Acestia au fost numiți după un erou grec al războiului troian, cunoscut sub numele de Memnon. Din pacate doar statuile au mai ramas din templul lui Amenhotep pe care il pazeau, asa ca doar ne putem imagina cât de mare a fost cu adevărat (posibil o suprafață de aproximativ 35 de hectare). Noi ne-am oprit cât să facem câteva fotografii și să oftăm în față unei civilizații apuse, o imagine atât de puternică pentru un popor ce azi se zbate în sărăcie: (.

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_161918-2644x3072.jpg
Colosii lui MEMNON

5. Insula Bananelor și Fabrica de Alabastru

Le-am lăsat ultimele pe lista pentru că aici am avut câteva semne de întrebare în privința organizării turului nostru, momentul în care am realizat că Ghidul avea propria să agenda:).

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_132032_1-01-scaled.jpeg
Fabrică de Alabastru

Ne-a scos mai repede decât ne-am fi dorit de la templul din Luxor pentru a ne spune că urmă excursia la Insula Bananelor. Conform înțelegerii pe care o avusesem cu Amir Tours, această excursie trebuia să fie opțională dar așa cum a pus problema ghidul era cam obligatorie:), costând un extra 10 euro de persoană. Deși am vociferat destul de mult, am acceptat să mergem, văzând și partea plină a paharului: Baby T avea să meargă cu barca pe Nil la nici 6 luni:), unchiul sau ar fi văzut cum arată o cultură de banane, iar eu și jumătatea ne-am fi bucurat de un platou cu fructe proaspete.

Uitându-mă înapoi, nu regret această excursie, dar nu mi-a adus un plus valoare istoric și aș fi preferat să petrec mai mult timp printre coloane antice, în loc să văd crocodili în cușcă sau maimuțe triste pe insula acea, ușor decrepită.

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_113117_2-01.jpeg
Insula Bananelor

Fabrică de Alabastru, sau un magazinas micuț, ascuns lângă Valea Regilor, a fost o surpiza plăcută, o vizită cu care am înlocuit sesiunea de shopping de suveniruri sau parfumuri care apărea în programul inițial. Odată coborati din mini bus, am fost întâmpinați de un spectacol drăguț al celor care ciopleau în piatră, magazinul înăuntru era elegant și plăcut aranjat iar Baby T a fost fascinat de modul cum se lucra piatră (mai ales că a încercat să îi smulgă unealtă săracului om căci e în faza în care ia totul și bagă în guriță:)). După o negociere strânsă am achiztionat 2 obiecte sculptate manual, frumos pictate și cu certificat de garanție, supriză frumoasă pentru jumătatea travelfunpassion:).

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_132638-scaled.jpg

Ne-am întors către Hurghada bucurându-ne de ora de vârf prin orașele traversate, observând viață agitată a egiptenilor dar și admirând milioanele de stele din deșert.  

This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_094931-2304x3072.jpg
This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_101316-scaled.jpg
This image has an empty alt attribute; its file name is IMG_20210412_144932-scaled.jpg

DIN TRANSILVANIA ÎN MOLDOVA (1) – PALATUL BRUKENTHAL

Anul 2020 nu a fost clar unul benefic pentru călătorii dar după ce s-au mai relaxat regulile, am început să visam să o luam iar la drum. Aventurile de peste hotare nu mai erau o opțiune așa că ne-am îndreptat ochii către Romania și obiectivele sale turistice.

Orageria – Palatul Brukenthal

Dat fiind că pentru travelfunpassion, 2020 a fost totuși un an cu realizări personale , doream să sărbătorim cumva și să ne alegem cazari mai « Altfel » decât ceea ce alegem în mod normal. Am fost uimiți să vedem cate variante sunt de la cele mai elegante (conace, palate) la căsuțe în copac sau corturi glam. Nu am fost foarte originali și am ales să plecam în august, așa că toate aceste opțiuni s-au diminuat din cauza cererii foarte mari 😊.

Aveam fix o săptămână de concediu și am făcut un traseu de sâmbăta până sâmbăta pentru a evita aglomerația, un traseu lung care străbătea munții dar care ne-a condus către cele mai frumoase zone ale tarii: am pornit din Avrig, de la Palatul Brukenthal (https://www.palatulbrukenthalavrig.ro/), unde am petrecut o întreagă zi de sâmbăta, relaxați, plimbandu-ne și pregătindu-ne pentru celelate sute de km de străbătut.

Următoarea oprire am făcut-o în Maramureș, într-o căsuță tradițională, pentru 3 zilei, continundu-ne vacanța în Bucovina și ale sale mănăstiri, cu o cazare într-o casa muzeu, de peste 120 de ani, și am încheiat în Slănic Moldova, printre izvoare și vechi conace părăsite. A fost un maraton de condus pe drumurile, nu foarte performante ale României, dar , uneori, cu peisaje impresionate și multe experiențe.

Brukenthal  Avrig – o noapte la Palat

Orageria – Palatul Brukenthal

Am vrut să ne începem concediul în mod chill, de fapt asta a fost ideea pe parcursul celor 7 zile – lucru deloc tipic noua și spiritului aventurier dar nah…unele lucruri se mai schimba și se prioritizeaza diferit.

Domeniul Bruckenthal a devenit “casă” noastră pentru o seară și e fain de petrecut o zi maxim doua, chiar. Orașul Avrig nu are o oferta foarte mare de turism dar e curat și plăcut pentru plimbări lungi și relaxante.

Parcul Brukenthal

Aceast domeniu a aparținut lui Samuel von Brukenthal și a fost reconstruit în 2011, respectând planurile inițiale, și inclus în circuitul turistic. Principala atracție este Orangeria, cea care oferă atât camere de cazare cât și un elegant restaurant sau terasa extrem de plăcuta pe timpul verii. Noi am avut o camera la parterul clădirii, foarte spațioasă, curată, relaxantă și cu mobilier ce îmbină perfect clasicul cu modernul .

Parcul din curtea palatului Brukenthal

Baronul de Brukenthal este cunoscut, mal ales, datorită Muzeulului de artă din Sibiu dar și pentru de vasta sa colecție de artă. Palatul de vară din Avrig al lui Samuel von Brukenthal a fost construit în 1771 iar arhitectul ales a fost Johann Eberhard Blaumann, stilul arhitectural fiind cel baroc. Familia Brukenthal nu s-a putut bucură prea mult de proprietate, fiind vândută de nenumărate ori. Din păcate, lucru acesta și-a pus ampreta asupra stării de degradare a Palatului. Din 1948 proprietarul a devenit statul român, iar din 1999 Fundația Samuel von Brukenthal a cumpărat domeniu, refăcându-l în formă actuală.

Palatul Bruckental – cladirea veche

Palatul, principala clădire, ce încă mai are nevoie de renovări serioase, se află pe o terasă înaltă de unde se poate admira întregul parc și domeniu. Amenajate sunt câteva camere pentru distracția turiștilor: muzeul obiectelor săsești, camera cu costume tipice vremurilor ce pot fi probate de către vizitatori. Noi ne-am amuzat teribil probând costumele ce fac parte din recuzita de film, admirând obiecte vechi cu tradiție în muzeu și făcând plimbări lungi în parcul extrem de bine îngrijit.

Muzeul obiectelor traditionale – Palatul Brukenthal
Muzeul obiectelor traditionale – Palatul Brukenthal

Orașul Avrig este destul de micuț, și un pic adormit dar curat , cu oameni zâmbitori și dornici să te ajute. Am vizitat Biserica Veche Ordotoxa , pe afară , căci era tarziu și totul închisese dar și Biserica fortificată Evanghelică.

Muzeul costumelor de film- Palatul Brukenthal

Biserica Veche Ortodoxă a fost construită în anul 1762, are un părculeț chiar drăguț de jur împrejur, unde poți găsi și mormântul lui Gheorghe Lazăr în curte.

Biserica Veche Ortodoxa- Avrig

Biserica Evanghelică se află în spatele porților mari de la stradă, deși nu e un program scris afară, puteți încerca doar să o deschideți, un clopoțel va suna și un custode simpatic vă veni să vă ghideze pașii. Grădina din față e parcă din povești, îngrijită de bătrânel, care ne-a ghidat pașii în biserică , povestindu-ne că aceasta va intra în reconstrucție în 2021 și că, actualmente, mai sunt doar câteva familii de rit evanghelic care mai vin la slujba.

Biserica Evanghelica – Avrig

Biserica a fost construită în secolul 13 în stil romanic, cu ziduri groase fortificate și o poartă semicirculară iar în interior te impresionează o orgă veche, și băncuțele frumos aranjate ce își așteaptă credincioșii de secole întregi 😊. Noi am petrecut câteva minute chiar plăcute în răcoarea pereților groși și vechi, o adevărată oază în comparația cu canicula de afară  😊.

Biserica Evanghelica – Avrig

Seara noastră s-a încheiat cu un dans în parc, căci la piscină, de lângă Orangerie, era o petrecere, așa că am profitat că se auzea muzică până la fântâna arteziană, ne-am și distrat un pic dar am savurat și un desert delicios la terasa. Micul dejun la Palat a fost ok, aș spune că mai sunt chestii de îmbunătățit (calitatea cafelei in principal) dar acest sfat l-aș avea pentru întregul meniu din restaurant, care nu excelează cu nimic.

Din Avrig am pornit către Viseul de Sus, pregătiți să descoperim celebrele frumuseți maramureșene 😊.

Organizarea vacanței la New York: sfaturi utile (1)

Nici nu știu cu ce să încep atunci cand vreau să vorbesc despre vacanța la NYC😊. Nu pot descrie toate zilele full într-o singură relatare așa că voi încerca să îți povestesc cum ne-am organizat noi și ce anume am face diferit.

Decizia de a merge la NYC a venit natural atunci când ne făceam planurile pentru 2019, a fost mai mult un vis al jumătății travelfunpassion dar am intrat repede în joc și m-am lăsat purtată de val. 

Obținerea Vizei :
Profilul online și plată :
Procesul pentru obținerea vizei ne-a cam zăpăcit, dat fiind că nu prea știam de unde să o apucăm. Așa că am apelat la colega mea de la Părinți Călători (Cum-se-obtine-viza-sua-pentru-copii-si-adulti-in-2018/ ) știind că ea documentase destul de bine procesul.  De la ea am aflat siteurile unde să ne facem profilul ( http://www.ustraveldocs.com ), cum să ne plătim taxa ( https://cgifederal.secure.force.com ) și ce documente să avem la noi.

În completarea detaliilor pe care le găsiți la ea în articol, aș vrea să iți povestesc de ceea ce ne-am lovit noi când am creat profilul pentru obținerea vizei.
Întrebările pe care le-am avut eu pe formularul D-160 (https://ceac.state.gov/genniv/) au fost total diferite de cele ale jumătății tfp, și nu mă refer la cele cu stagiul militar ci mă refer la cele legate de studii, țările anterior vizitate, planurile exacte pe care le aveam déjà făcute pe SUA.
Panicoasă din fire cum sunt😊 , am crezut că era ceva aiurea cu profilul unuia dintre noi si de aceea el a primit întrebări diferite sau invers .

E total normal ! Întrebările pot apărea aleatoriu, unele clar diferite în funcție de sex dar majoritatea sunt generate de răspunsurile pe care le oferim anterior. Tot procesul de completare al profilului online a durat cam o ora pentru fiecare dintre noi.

Plata:
Noi am plătit online cu ING, numărul de confirmare cu care te poți programa la interviu a venit după 12 ore de la plată. Am sunat de vreo 2 ori la ambasada SUA pentru a înțelege de ce nu se genera codul de confirmare 😊.

Să nu faci ca mine : așteaptă și vei fi informat pe mail că e ok aă îți alegi orarul preferat. Ne-am programat amândoi la următorul slot liber în sistem, la prima oră a dimineții astfel încât să evităm să ne luăm zi liberă de la muncă.
Ca și info, poți plăți și la bancă taxa de 160 de dolari pentru viză dar tot va dura cam 24 de ore până la confirmarea acesteia în sistemul celor de la ambasada, așa că tu alegi cum vrei să plătești.

Interviul :
Am ajuns cu 20 de minute mai devreme decât programarea inițială și ne-am așezat cuminți la coadă, înfruntând frigul crunt de ianuarie pentru o oră și jumtatea. Deși mă așteptăm să intrăm exact la ora stabilită, nu știu exact ce s-a întâmplat, dar am așteptat destul de mult până când ăm fost primiți în ambasadă.  Controalele sunt la fel ca cele de la aeroport (ține cont că nu ai voie cu ruscasc în spate la interviu).  Telefoanele trebuie închise total pe perioada interviului deși, sincer, nu a verificat nimeni acest lucru 😊.

După ce am trecut de controlul de securitate, am așteptat frumos să vină rândul numărului nostru, oferit de paznic, la intrarea în sala de interviuri. Pozele pe care le făcusem inițial acasă, necesare pentru a completa profilul online, nu au fost acceptate, așa că ne-am făcut altele la mașinuțele din incinta ambasadei, contra sumei de 20 de ron (atenție, nu acceptă decât cash și nu da restul 😊).
Am trecut pe la 3 ghișee, fiecare dintre funcționari ne-a pus întrebări despre motivul pentru care mergeam la NYC, și de când suntem împreună 😊 (aici a trecut testul jumătatea tfp, deși aveam dubii clare că știe exact data de când suntem împreună 😊).

Eu îmi făcusem enorm de multe scenarii în cap despre aceste interviuri dar totul a decurs simplu și destul de rapid, oricum cred că decizia este  déjà luată când ajungi la ghișeu pe baza profilului online. Ni s-a confirmat că vom primi viza, am lăsat pașapoartele acolo iar peste 48 de ore, acestea ne-au fost trimise acasă cu curierul (plătit la sosire cu taxa de 24 de ron de persoană).

Să nu faci ca mine: Înainte de interviu citisem multe articole, încercând să aflu ce documente să avem cu noi: diplome de la facultate, acte de la casă, fișa de salariu sau cv ul updatat.  Nu am avut nevoie de vreun document și le-am cărat efectiv degeaba. Am văzut la coadă că și alte persoane fuseseră la fel de paranoice ca și mine dar nu am vazut vreun funcționar să ceară documente adiționale.

Cazare și zbor :
Noi aveam la momentul interviului deja cazarea rezervată pe booking.com cât și biletele de avion cumpărate, ceea ce poate fi un risc dacă nu ți se oferă viza. Dar am fost siguri că nu ar avea motive reale să ne refuze așa că am decis să ne organizăm în avans.

Zborul :
Bilețele de NYC au reprezentat o cheltuială majoră pentru bugetul de vacanță dar nu atât de scumpe cum am fi crezut inițial.

Am ales să zburăm cu Air France de la București, cu primul zbor de dimineață, cu escală de 5 ore la Paris CharlesDeGaulle și de acolo să avem legătură către New York. Datorită orarului de zbor am reușit să ajungem al NYC la ora 16:30  și să avem timp să luăm și pulsul orașului înainte de a ne trânti în patul micuț de hotel.
Am colege care au zburat direct de la Paris sau Bruxelles cu bilete sub 300 de euro spre NYC însă am calculat cât ar costa un zbor până la respectiva destinație, plus o cazare și am ales o variantă « mai curată » direct de la București, chiar daca financiar ne-a dus puțin mai mult decât zborul din alte orașe mari din Europa.  Îți recomand același lucru dat fiind că oricum e destul de obositor și așa : 2 ore până la Paris, 4-5 ore escală (o minima de 3 ore e ok pentru o escală la Charles De Gaulle) și alte 7 ore jum până la NYC.

Cazarea :
Și nu e deloc ușor să spun că e scumpă, atât de scumpă că îmi venea să îmi schimb părerea despre organizarea acestei vacanțe, noroc că luasem déjà zborul 😊.
M-am uitat foarte mult pe AirBnb și acolo opțiunile sunt mult mai bune din punct de vedere financiar, atâta timp cât accepți să stai în Brooklyn sau New Jersey, unde poți găsi apartamente foarte cochete. La inceput alesesem această opțiune însă, în doi, nu e foarte rentabilă, pentru că vei avea un spațiu mare și frumos, dar suma tot frumușică va fi 😊. Plus că trebuia să calculăm minim 40/50 de minute de la o destinație la alta, asta dacă stația de metrou era aproape.  Inițial ne doream să mergem și cu fratele meu și, în această situație, ideea unui apartament era ideală, dar am renunțat apoi la ea.

Am ales o soluție puțin mai scumpă, cu condiții clar mai slabe dar care a intrat în top prin poziția sa : Riverside Tower Hotelhttps://www.riversidetowerhotel.com/ ), lângă râul Huston, cu un view panoramic către new Jersey, la 20 de minute de mers pe jos de cele mai importante atracții din Manhattan. Hotelul acesta are 2 stele, camerele sunt foarte mici dar au baie (curată) în cameră, recepție non stop (foarte amabile persoanele de aici) și cu o locație imbatabilă ce ne-a persmis să venit noaptea târziu, pe jos, de pe Broadway (cam 30 de minute). Acestea erau punctele forte, pe de altă parte camera era mega mică, holul învechit, ușile foarte apropiate astfel încât ne trezea alarma vecinilor , cu mobila uzată și o saltea cam inconfortabilă.  Dar plecam la prima oră a dimineții și ne intoarceam seara foarte târziu. Așa că minusurile au fost anulate de aceste aspecte, hotelul a fost exact ce ne trebuia, am avut așteptările corect setate de la început.

Important: Toată organizarea a durat cam 3 luni și jumătate, din momentul în care am cumpărat biletele. Noi nu aveam nici măcar pașapoartele atunci când am făcut acest pas, așa că toată “hârțogaria” a durat ceva. Tot înainte de plecare ne-am luat biletele la muzee, spectacole, am decis intinerariul și modul de transport în NYC. Dar despre toate acestea îți voi povesti în relatarea următoare 😊.

Statuia Libertatii
Statuia Libertatii
Brooklyn Bridge

Pisa – micul oraș cu turn înclinat

Despre Pisa tot citisem și știam că e un alt orășel  șarmant din frumosul Nord al Italiei dar, până în primăvară, nu avusesem șansa să îl vizităm.

Italia este țara mea de suflet, poate de aceea vei găsi pe blog la fel multe povești despre ea ca și despre România și am tot bătut-o în lung și în lat în ultimii 14 ani.  Anul acesta am petrecut puțin mai mult timp în Genova (Genova, portul de pe coasta Liguriei) și am dat  o fugă și in Pisa într-una din acele zile.

Despre Pisa  știam doar că e la o mică distanță de destinațiile de top al Italiei precum Florența arta la superlativCinque Terre romantismul italian sau Toscana – cetăți medievale și vii nesfârșite

În din secolul al XI-lea  Pisa a fost una dintre cele mai importante republici maritime din Italia. Orașul a cunoscut o mare dezvoltare și, ca în orice zona  a Italiei, mare parte din bogăția sa a fost investită în clădiri cu arhitecturi deosebite, biserici deosebite și multă artă. Azi, Pisa este atât un centru studențesc foarte cunoscut dar se află și în topul turismului datorită Turnului Înclinat dar și datorită peisajelor foarte frumoase de pe cele două maluri ale râului Arno.

Scopul pentru care alesesem Pisa a fost să ne urcăm în turn și să facem și noi, ca 99,9% din turiști, poze funny cu respectivul turn:). Și nici nu îți închipui câtă imaginație poate exista  când vine vorba de Turnul înclinat și multitudinea de ipostaze inedite de a-l fotografia.

Fă un selfie la Turnul Înclinat

În Turn se găsește clopotul Catedralei din Pisa, ea însăși o mare bijuterie arhitecturală ce merită vizitată. De fapt, zona în care se află catedrală și, implicit, turnul, este plină de obiective turistice și un parc drăguț în care lumea se relaxează. Chiar dacă biletul pentru a urca în turn este destul de piperat și cozile îți vor pune la încercare orice urmă de răbdare, este un preț mult prea mic ce trebuie plătit pentru a te bucura de panoramă incredibilă asupra orașului.

Construcția Turnului cu clopot din Pisa a fost începută în anul 1174 și finalizată abia peste 176 de ani,  în 1350.  De-a lungul celor aproape două secole numeroși arhitecți și-au adus contribuția la ridicarea Turnului dar cel care avea să îl finalizeze va fi Tommaso di Andrea Pisano, cel care a cerut construirea părții superioare a turnului și schimbarea unghiului de înclinare de la nord la sud.

Mulți s-au tot întrebat de-a lungul vremii dacă acest turn poate cădea și tocmai din cauza acestei temeri, în 1990, s-au făcut numeroase lucrări de întărire a rezistenți și gradul de înclinare a fost corectat de la 10 grade la 3.99. Partea cea mai interesantă este că nimeni nu știe exact de ce acest turn este înclinat, deși numeroase ipoteze au fost vehiculate. Cea mai populară perspectivă este aceea că solul de jur împrejurul turnului este foarte nisipos din cauza inundațiilor râului Arno. Mai mult, există chiar și o legendă care spune că Gallileo, care era din Pisa, a făcut testul cu sabia, probabil în secolul al XVI-lea, aruncând-o din vârf pentru a testa masa și viteza:).

Relaxează-te pe iarba din Piazza del Duomo/ Dei Miracoli

Piazza Miracolelor (Piazza dei Miracoli), cea care în care se găsesc 5 din cele mai importante monumente din oraș, a intrat pe lista UNESCO în 1987. Așezându-te pe iarba din micul parc poți admira liniștit atât Turnul cât și Catedrala sau Baptiserul.

Noi ne-am cumpărat înghețată (că ce ar fi Italia fără Gelato?!:)) și am savurat-o de pe iarbă, înainte de a ne face curajul să intrăm în Catedrala Santa Maria Assunta.

Arhitectura catedralei este în stil Renascentist Florentin și majoritatea statuilor sunt cele originale, excepție făcând câteva dintre ele care, în secolul al XI-lea, au fost mutate în Muzeul Domului. Exteriorul e făcut din marmură colorată iar interiorul e în forma unei nave, cu numeroase picturi și sculpturi.

În 1959 un incediu a distus mare parte din colecția de artă Renascentistă însă, la scurt timp, numeroși artiști au fost angajați să refacă întreaga catedrală și să o redecoreze.

Baptiserul din Pisa poate fi admirat imediat ce intri pe Porta Nova, inaugurată de către familia De Medici în 1562.  Baptiserul impresionează prin mărime și,  ceea ce e mai puțin cunoscut, este că a fost construit înainte Turnului Înclinat (ridicat abia la 20 de ani de la inaugurarea Baptiserului & Catedralei).

M-a impresionat că arhitectura Baptiserului are și elemente de inspirație orientală deoarece, în calitate de port maritim, Pisa a avut numeorase legături cu Lumea Islamică, stabilindu-și centrele comerciale în toată zona din Africa de Nord. Construcția este dedicată Sf Ioan Botezătorul, arhitectul principal fiind Diotisalvi dar cei care și-au lăsat ampreta asupra stilului fiind Nicola și Giovanni Pisano (tatăl și fiul). Pe lângă faptul că este o clădire absolut impresionantă, Baptiserul Sf Ioan este cunoscut și datorită acusticii sale incredibile.

După ce ai petrecut câteva ore cocoțându-te în vârful Turnului sau în partea superioară a Baptiserului îți recomand să îți tragi sufletul la una dintre multele cafenele și să te pregătești pentru alți mulți km de mers prin centrul medival al orașului.

Nu o fi Pisa cel mai mare oraș din Italia dar clar ai atât de multe de admirat, pe lângă minunile din Piazza dei Miracoli.  Noi nu am avut atât de mult timp de vizitat dat fiind că după sutele de trepte de la Turn ne luptam cu o foame de lup, decizând să ne luăm prânzul târziu în Lucca, alt orășel medieval cu o arhitectură deosebită și un vibe extrem de tineresc:)

Destinații de weekend: Ruselski Lom, Bulgaria

Suntem mari amatori de escapade în afara Bucureștiului, dacă se poate locații nu atât de aglomerate care să ne scape și de statul în traficul de pe Valea Prahovei :).  Vara, nu există dubii, o zbughim la mare (că deh, ce ar putea face doi constănțeni ?!) dar toamna și iarna e mai greu.

Sugestia de a pleca 2 zile la vecinii bulgari a venit de la o prietenă și a fost destul de greu să găsim o locație, aproape de graniță, pe care nu o văzusem încă.
Ruselski Lom a apărut pe radarul nostru iar partea amuzantă a fost că niciunul dintre noi nu știa nimic despre acest parc natural sau despre comorile ascunse aici, câteva aflate chiar  pe lista UNESCO.

Zona este cunoscută pentru bisericile săpate în piatră (patrimoniul UNESCO), cetatea Cherven & frumusețea naturală a întregului parc. Trebuie spus că se ajunge foarte ușor, la aproape intr-o oră și jumătate de București și, dacă ai noroc de drum liber în vamă, chiar mai puțin de atât.

Biserica în stâncă de la Basarbovo

biserica de la Basarbovo

Nu suntem noi prea religioși însă mereu ne dorim să vedem lăcașuri de cult mai ales dacă acestea au și o valoarea culturală deosebită. Despre biserica săpată în stâncă de la Basarbovo nu aveam multe informații dar a reprezentat o bună ocazie să aflăm ceva și despre istoria zonei. Ne-a ajutat teribil vremea de toamnă târzie, cu peste 17 grade și un soare lucitor, așa că urcușul pe stâncă a fost o plimbare mai mult decât plăcută.

biserica de la Basarbovo

biserica de la Basarbovo

Biserica se află în valea râului Russenski Lom și este singurul lăcaș de cult săpat în piatră, încă funcțional de pe teritoriul Bulgariei.  Stâncile de la Ruselki Lom ascund peste 40 de peșteri, în multe dintre acestea au fost, în trecut, bisericuțe.  Nu se știe exact când au apărut aceste biserici din stâncă dar se bănuiește că ar fi undeva prin secolul 4 sau 6 și au avut o istorie destul de tumultoasă, părăsite în perioada ocupației otomane în Bulgaria și repopulae în 1937.
Azi, biserica de la Basarbovo este foarte vizitată, în timpul scurtei noastre opriri am văzut numeroși turiști atât români cât și bulgari. La poalele stâncii se află un o biserică mult mai nouă, dar noi ne-am urcat direct către vechia chilie și am admirat pictura de pe pereți dar și unele obiecte lăsate că și exemplu de vremea vechilor călugări.

biserica de la Basarbovo

Pe lângă Biserica de la Basarbovo, mai există și biserica de la Ivanovo  cu picturi rupestre, pe care nu am mai trecut să o vedem deși știam că datează de prin secolul al XVII lea și din a fost inclusă, în 1979, pe lista monumentelor protejate de UNESCO.

Fortăreața de la Cherven

fortăreața de la Cherven

De la Basarbovo ne-am setat Waze-ul către cetatea de la Cherven despre care citisem că fusese centrul economic și cultural între secolele 12 și 14.

fortăreața de la Cherven

Drumul e plăcut, printre copacii deja îmbrăcați de toamnă, iar, de undeva din vârful dealului, se poate vedea întregul complex al cetății Roșii, așa cum îi se mai spune.  Legenda zice că, cel care stăpânea peste întreaga cetate, era împăratul Roșu, un conducător viteaz și neînfricat ce purta mereu o pelerină roșie:).
Noi am plătit 10 ron de persoană (dat fiind că nu aveam leva) și am cules informațiile necesare de pe panourile de la intrarea în cetate. Urcușul până la cetate este plăcut, te bucuri de panorama asupra satelor dimprejur, iar zidurile par destul de bine conservate, deși fortăreața a fost distrusă în perioada ocupației otomane, în secolul al XIVlea.

fortăreața de la Cherven

fortăreața de la Cherven

Cred că într-un alt anotimp peisajul ar fi fost și mai frumos, contrastul stâncilor și verdele pădurii sau apele învolburate ale râului Ruselski Lom ar fi creat un tablou impresionant. Dar noi, așa cum am spus, am fost în noiembrie și totul era deja acoperit de un galben tern.
Ne-am cocoțat pe ziduri, am urcat în turnul rămas încă în picioare și am făcut numeroase fotografii.  Am asemănat fortăreața de la Cherven cu Enisala, din Dobrogea, cu ceva mai mult buget ambele pot fi reconstruite și puse pe harta turismului european.

fortăreața de la Cherven

De la cetate am plecat spre cazare, un mic han, Black Stork (black-stork.com/new/en/ ) găsit la puțini km, în Nisovo, locație inspirată, dacă îți dorest să haimanalesti pe dealuri cu bicicletele. Noi am am luat bicilete de la cazare și am reușit să ne plimbăm, norocoși că nu erau așa multe mașini pe străzile micuțului sat.

Seara la Ruse

Ruse by night

Ruse by night

Cum în Nisovo nu prea ai ce face în afara statului la piscină sau cina de la restaurantul hotelului, cel mai bine e să îți faci un plan de plimbare:).  Deși sunt cam 30 de km între Nisovo și Ruse, noi am decis să dăm o tură și prin centrul orașului de la graniță.

Ruse by night

Trebuie să recunosc că nu mă așteptăm la prea multe de la aceasta dar am fost impresionată de centrul destul de cochet al orașului dar și de designul cafenelelor sau restaurantelor. Nu am avut prea mult timp și déjà se întunecase dar cred că Ruse are un anumit șarm, tipic orașelor aflate la malul Dunării.

Deci dacă vrei să te bucuri de aer liber, trekking, biking sau doar să mănânci ceva foarte gustos, Ruselski Lom este răspunsul:).

Cascada Kaya Bunar

A doua zi ne-am continuat vizita la Cascada Kaya Bunar & Veliko Trnovo dar acestea sunt alte povești de spus :).

Dacă vrei să știi mai multe despre destinațiile de weekend din Bulgaria, poți citi:

Veliko Tarnovo – orașul medieval dintre dealuri

Kaliakra & Balcic, frumusețe salbatică și istorie

Left Menu Icon
TravelFunPassion