Travel better, cheaper, smarter
  • Menu
  • Menu

Tag - sfaturi de calatorie

MALLORCA (2)- TOP 5 PLAJE & ACTIVITĂȚI

Este atât de greu să scriu despre Mallorca deoarece nu aș putea cuprinde într-o singură relatare tot ceea ce e de făcut și văzut și simțit pe aceasta insulă . Dacă în prima parte a povestii am discutat despre cazare, închiriere de mașină și câteva sugestii foarte high level (MALLORCA (1)- CAZARE, MAȘINĂ ȘI ACTIVITĂȚI) , acum aș vrea să vă explic de ce ne- a plăcut atât de mult.

Cala d’es Moro

Ceea ce pot spune este că aceasta parte din Spania are de toate: mare, munte, istorie, modă . Dar să o luam pe rand cu explicațiile:), voi încerca să vă ofer TOP 5 plaje, sate & orașe și activități de făcut pe insula:).

  1. Plaje de vis , ascunse de priviri:)

Dat fiind că gazda noastră era un mare iubitor al insulei dar și a locațiilor nu atât de “turistice”, ne-a recomandat câteva plaje impresionante, la care se ajunge cu un pic de efort dar care au meritat fiecare picătură de tranpiratie:). Unele dintre ele nu sunt atât de baby friendly, adică drumul către ele e un pic dificil însă baby T a fost atât de entuziasmat de fiecare pantă urcată sau coborâtă, fiecare pietricică , încât am avut curajul să “escaladăm munți” cu el în spate (la propriu).

Plajele (calas) pe care le voi recomanda nu sunt plaje amenajate (adică nu exista umbrele, șezlonguri, terase etc) de aceea este bine să ai ceva mai mult bagaj cu tine. Nu e ușor dar….ce lucruri mișto se obțin ușor în viață?!

Cala d’es Moro este plaja cu unele dintre cele mai cristaline ape pe care le-am văzut vreodată (și am tot bătut plaje pe la Mediterana:). Dat fiind că noi am stat în centrul insulei, am început explorarea pe partea de sud-est iar Cala d’es Moro a fost prima pe lista (și la sugestia gazdei noastre). Drumul către ea nu e tocmai cel mai facil, dat fiind că locul de parcare e la multe sute de metri și mai sunt și niste stănci în mijloc:) dar efortul e răsplătit pe deplin. Plaja e micuță, îngustă, dar intrarea în apa e lina și cu nisip fin (perfecta pentru baby T care s-a bucurat enorm).

CALA S’ALMUNIA

CALA S’ALMUNIA este o plajă unde vei găsi mai mult localnici deoarece este destul de aproape de Cala d’est Moro dar există mult mai mult nisip pentru a te relaxa, nu este atât de departe de “civilizație”. Plaja e înconjurată de stănci, pini și pare un fel de oază albastră într-un mare de verde. Apa este lină , nisipul fin și alb, perfectă pentru copii fericiți și părinți liniștiți:). Drumul către plaja se face ușurel, în comparație cu celelalte recomandări, dar tot se merge ceva de la cea mai apropiata parcare (am citit că nu exista autobuze care ajung aici deci locul e accesibil doar cu mașină).

Cala d’es Moro

CALA TORTA este situata în partea de nord est a insulei, am descoperit-o di greșeală (ratând drumul către o alta recomandare) . Ceea ce mi-a plăcut enorm e că parcarea se face în pădure și de acolo se merge “Cu cățel, cu purcel” pe plaja, că oamenii pe care i-am întâlnit erau mișto rău (mix de familii tinere, ușor hippiote, cu zâmbete largi, relaxate). Plaja e înconjurată de munți (cum altfel?!), liniștită, cu apa foarte transparenta și intrare lina. Dar, că și celelate despre care iți voi vorbi, e izolata, lipsta de orice facilitate. Ceea ce mi s-a părut foarte fain e că, la apus, când noi ne-am retras, lumea venea cu paturi și cutii de picnic, cu lemne de foc de tabăra, că erau așa de multe cupluri pregătite de o cina romantica sub lumina stelelor (am zâmbit și noi și am zis că aș vom face ….după ce face baby T 18 ani:)))).

SA CALOBRA – uitasem să o includ în prima mea lista , noroc că am găsit harta și notitee jumătății acolo:). Plaja aceasta ne-a rămas clar în amintire că experiență::). În primul rand că parcarea e la câțiva km (vreo 2 cred), drumul către plaja e spectacular, se trece prin peșteri, se merge paralele cu marea cristalina, și se coboară ceva scări până când ajungi la una dintre putinele plaje cu pietre din Mallorca. E mica, mica, e în mijocul unui canion, și e absolut ascunsa. Dar, tocmai pentru că e așa “oau” , lângă ea se opres vapoarele și de aceea poate fi foarte aglomerata. Noi am avut și emoții căci era super cald, pietrele dogoreau și eram puțin îngrijorați căci aglomerația îl vă debusola pe baby T dar copilul aceste nu încetează să ne uimească niciodată. A fost extrem de mulțumim de oameni, de pietre , de apă , de drum (căci deh…e ușor a mergi câțiva km în brațele părinților :))).

SA CALOBRA
SA CALOBRA

CALA SAN ELM este pe partea vestica a insulei, este micuță dar cu foarte mare potențial de snorkeling (care nu e neapărat activitatea forte a insulei). Este foarte chic, mi-a adus aminte de satele micuțe de pe Coasta de Azur (de altfel zona e frecventat de francezi). Sân Elm este un sătuc de pescari, este și singurul unde exista și o porțiune micuță de umbrele și șezlonguri dar pe care noi am evitat-o:). Practic sunt 2 plaje (cea cu umbrele și cea cu mici pietricele), ambele la fel de faine, pline de poezie, ce inspira liniște și calm. Aici am fost foarte aproape de restaurante și parcare căci plaja este cea a miculu resort, înconjurată de natura . De pe plaja puteam admira Insula Să Dragonera, o limba de pământ împădurită, nelocuita, la care se putea ajunge doar cu barca și care se spune că e “populată” doar de mici șopârle sălbatice:).

CALA SAN ELM

Să nu uitam că Mallorca are peste 240 de plaje așa că este greu să faci un top al lor. Până la urma totul ține de experiență pe care ți-a oferit-o acea locație.

CALA SAN ELM

2. Sate pitoresti de descoperit

SINEU – Voi începe prin a vorbi despre acest sat căci am stat aici 7 nopți din cele 10 petrecute pe insula:). Sineu are un farmec aparte, parca uitat în timp, cu străduțele sale mici, cu oamenii zâmbitori (clar o mare calitate a mallorcanilor), cu catedrala ce “supraveghea” de pe la 1505 semeață întreagă așezare, cu restaurantele sale micuțe dar mai ales….cu siesta să , respectat cu sfințenie .

Sineu

Așa că “doamne fereste” să iți fie foame intre 3 și 6 seara:). Satul e cunoscut, mai ales, datorita pieței sale tradiționale , organizata miercurea, când toate străzile sunt împânzite de tarabe tradiționale, când poți cumpără orice de la suveniruri, haine, bijuterii, carne, brânză sau…..animale vii:). Este un adevărat spectacol, ce celebrează viață (o adevărat gura de aer proaspăt după acest an greu încercat , când târgul a fost închis). Am dansat cu baby T pe strada, pe muzica formațiilor live (spre exasperarea tatălui său), am cumpărat fresh de portocale și am încărcat pungile de amintiri:).

Sineu

VALLDEMOSSA – L-am zăpăcit pe Costin că eu vreau o cina romantica în acest sat atât de cunoscut și atât de frumos că l-a convins și pe Chopin și iubita să, George Sand, să se mute câteva luni în el:). Well, cam cât de romantică poate fi o cină cu baby T :), care a captat, bineînțeles, întreagă atenție a restaurantului cu rasul lui contagios:). Ne-am bucurat însă și de o mică plimbare pe străduțele pietruite, am admirat casele ce aveau ghivece colorate la uși, ne-am tras sufletul în fata bisericii și am “ascultat” poveștile caselor tradiționale:). Să mai menționez că drumul până la Valldemossa e unul dintre cele mai frumoase pe care le-am străbătut, în mijlocul munților Tramuntana, pe coasta de deasupra mării:).

Valldemossa
Valldemossa

DEIA – este un alt sat idilic tipic mallorcan, cu case cocoțate pe dealuri, cu numeroase galerii de artă , magazine de produse tradiționale și restaurante romantice. A devenit cunoscut după 1932, când autorul Robert Graves s-a mutat aici cu amanta sa, apoi câțiva ani mai tărziu și-a adus și cea de a doua sotie (cată dragoste și perseverentă 🙂). am trecut de vreo 2 ori prin Deia și mereu mi-a plăcut vibe-ul său, desi, cu regret, recunosc, că nu am nici macar o fotografie care să suprinda macar 10% cât de fain era acest loc.

Deia

SOLLER – este un mic oraș în mijlocul “văii portocalii”, așa cum i se zice zonei, care și-a caștigat renumele datorită plantațiilor de portocali, portului mic și cohet dar și tramvaiului istoric ce face legătura intre zona nouă și cea veche. Noi am ajuns după amiaza, rupți de foame, am ales singurul restaurant deschis după ora 15:00, direct în port, cu o panorama drăguță. Ne-am plimbam pe străduțe, Baby T și tatăl lui s-au oprit și pe plajă să constuiasca palate de nisip:), în timp ce eu m-am relaxat pe un șezlong (singurul pe care am stat în toată vacanța:))).

Market in Sineu

ARTA – acesta este orașul în care ne-am întors de vreo câteva ori cât am stat în Sineu, fiind cel care făcea conexiunea între cele mai frumoase plaje din partea de nord est/vest. L-am explorat la picior, am luat prânzul, l-am admirat și ne-am dorit să fi stat puțin mai mult. Însă, cu câte sunt de făcut și explorat în Mallorca, cu greu poți pierde mult timp într-un singur loc :(.

Sanctuarul San Salvado

Orașul Artà este cunoscut și datorită Sanctuarulului San Salvador, care se află pe un deal ce oferit o priveliște minunată a peisajului rural. Sanctuarul San Salvador găzduiește o statuie din lemn sculptată în mai multe culori a Fecioarei Măria despre care se spune că ar fi fost adusă pe insulă de către regele Jaume I , în timpul cuceririi medievale a insulei.

Primii pasi la Sanctuarul San Salvador

3. 5 activiăți pe care sa le faci – altceva decât plajă 🙂

Dar Mallorca nu e doar plajă , așa că si noi am incercat să cunoaștem insula și altfel decat de pe nisipul fin 🙂

Plimbare la apus : Farul Formentor & Farul Cap Salines

Cel mai frumos apus Farul Formentor

Farul Formentor este situat pe munte, în partea de nord a insulei. Fără îndoială ,oferă unul dintre cele mai frumoase apusuri văzute vreodată DAR…este unul dintre locurile cele mai “vânate” așa că mereu e foarte aglomerație, nu sunt locuri de parcare și drumul e foarte îngust (se poate ajunge cu mașina doar după 19:00 seara – în rest doar cu autouzul). Înainte de a ajunge la far, merită să te oprești să dmiri pesisajul de pe vechile ziduri, un drum senzaționale cu multe scări pe care baby T le-a adorat, spre disperarea noastră:)

Farul Formentor

Far del Cap Salines este un far situat în cel mai sudic punct al insulei și a fost construit în 1863 , fiind un far ce încă e în funcțiune. Farul nu este accesibil cu mijloacele de transport în comun dar oferă o panoramă asupra mării foarte frumoase, singura plajă a care se poate ajunge e la vreo 2km de mers prin rezervația naturală dar e un drum care merită pe deplin efortul:).

Cap Salines

Mirador de na Foradada este un restaurant destul de fancy de pe terasa căruia porți admira un apus senzațional. Noi nu am mâncat acolo dar ne-am bucurat de terață ușor hipstereasca ce ne-a adus aminte de Vama Veche puțin:). Oameni relaxați ce veneau pentru o poveste și pentru a admira soarele care parca sta să cada peste stanca prăbușită în mare:). Este bine să vii în timpul săptămânii căci în weekend, la fel ca și Formentor, este foarte mare aglomerație.

Mirador de na Foradada

Descoperă peșterile de pe insulă

Sunt câteva peșteri pe insulă care sunt foarte frumoase, însă, de departe cea mai cunoscută este Cuevas del Drach, o peștera care dincolo de frumusețea să este senzațională și datorită concertului de muzică clasică cu care se încheie turul. Peșterile conțîn un mare lac subteran, Lacul Martel, de 25 m, considerat unul dintre cele mai mari lacuri subterane din lume. Concertul de muzică de pe lac, atunci când luminile se sting și bărcile apar luminate cu soliștii, este un moment magic. În trecut se putea face și o plimbare cu barca pe lac, dar în perioada covid a fost anulată.

Cuevas del Drach

Peșterile de lângă Arta sunt la fel de senzaționale, spunandu-se că unul dintre celebrii săi vizitatori a fost chiar Jules Verne, care s-a inspirat din ele în cartea sa “Călătorie la centrul pământului”. Peșterile au fost descoperite de către geologul francez, Edouard Martel, pentru prima dată în ele în 1876. Recunosc, că pentru mine, peșterile sunt un miracol al naturii, formațiunile acelea de stalactite sunt adevărate opere de artă.

Cuevas del Drach

Admiră panorama de pe vârfurile munților Serra Tramuntana

Serra Tramuntana

Spuneam că insula e străbătută de munți, Serra Tramuntana , cei care au fost declarați, cu 10 ani în urmă , Patrimoniu Mondial de către UNESCO în categoria „Peisaj cultural”. Noi nu am făcut escalata, de fapt nu suntem muntomani, dar am traversat munții cu mașina și ne-am bucurat de fiecare peisaj ce iți tăia respirația. Cred că pentru cei ce fac cățărări acești munți sunt cu adevărat niște comori. Există un punct foarte înalt de unde poți admira panorama, și să simți că poți atinge norii…intimp ce vârfurile munților se pierd în mare.

Serra Tramuntana

Învață istoria perlelor din Mallorca

Cu toți știm că perlele au fost, sute ani, o bijuterie destinată celor bogați sau foarte bogați, însă, acum 100 de ani, Eduard Hugo Heusch, inginer german care a lucrat la Paris la un proces de fabricare a perlelor artificiale, a fondat o companie la Manacor, în Mallorca pentru a-și produce perle . Așa au devenit cunoscute perlele Majórica, acele perle care pot fi ok și pentru buzunarul celor ce nu sunt neapărat de vita nobila:). Merita, clar, o vizită la fabrica Manacor pentru a înțelege mai bine procesul de fabricare a perlelor dar și pentru a achiziona un cadou inedit (eu clar mă bucur de cerceii primit de la jumătatea travelfunpassion)

Văd că am scris mult însă e greu să faci un Top pentru Mallorca. Într-o relatare următoare voi povesti doar despre Palma, capitala insulei căci sunt atât de multe de făcut și acolo:)

Baby T
Formentor
Formentor

Activități de iarnă în Șopron, Ungaria

Decembrie e luna în care încercăm să descoperim diferite Piețe de Crăciun din țară dar și din afară. La sfârșit de 2019 am organizat o mică escapadă care să includă și câteva Piețe de Crăciun ultra cunoscute (Viena și Budapesta) dar și unele mai puțin vizitate dar pline de șarm.

Sopron

Printre cele din a două categorie se află și Sopron, un mic oraș unguresc plin de farmec dar și se surprize. Sopron este printre puținele orașe maghiare în care istoria se împletește la fiecare pas, cu urme rămase de la celți, romani, austrieci și unguri.  Pentru a descoperi aceste vestigii este suficient să îți acorzi câteva ore pentru a străbate străduțele înguste cu piatră cubică 😊.

Sopron

Sopron se află la  granița cu Austria, lucru pe care l-am descoperit mai mult decât surpizantor, când am trecut cu mașină prin mijlocul unei podgorii admirând căprioare sălbatice, trezindu-ne, 10 minute mai târziu, într-un sătuc austriac 😊. Minunată e lumea aceasta fără granițe când poți străbate drumuri și culturi fără a fi îngrădit de proceduri și reguli.  Așa că , uitându-ne după anamale salbatice am ajuns să trecem în țara vecină….noroc cu numerele de înmatriculare de la mașini căci altfel, nu am fi văzut absolut nici o diferență .

Am ajuns în Sopron după un lung drum de la Bucuresti, aproximativ 12 ore, cu singurul gând în minte, acela de a ne bucura de un târg de crăciun autentic, puțin diferit de mult mai cunoscutul târg din Budapesta (.https://www.travelfunpassion.com/piete-de-craciun-budapesta-arta-si-arhitectura/ )

  1. Piața de Crăciun

Piața de Crăciun are o atmosferă autentică cu miros de pin și scorțișoară, artizanat tradițional, precum și mâncăruri delicioase și diferite sortimente de băuturi calde pentru a combate gerul de afară. La început am fost puțin surprinși de cât de mică era această piață, învățati, oarecum, cu mega luminițele sau nebunia pieței din București

Piața Crăciun sopron

Ceea ce pot spune este că am simțit Crăciunul mai aproape în acest orășel pierdut la granița dintre țări, cu câteva căsuțe de lemn, o sanie și un brad decât la noi. La ora 19 :00 au început colindele copiilor din oraș și era o atmosfera relaxantă în care aveai impresia că ești parte din cuminitatea acestei localități.

Oamenii zâmbeau, nimeni nu se îngrămădea sau se împingea, toată lumea era venită la acea piață, într-o zi oarecare de joi, pentru a se bucura alături de cei dragi. Nu am avut niciun moment sentimentul de eveniment comercial, erau doar familii venite să bea un vin fiert, să manace langoși și să cânte 😊.

2. Descoperă Centrul Vechi

Sopron by night

Ne făcusem o listă cu ceva de vizitat în Sopron în seara când am ajuns dar ne-am dat seama, destul de repede,  că trebuie să le mutăm pentru a doua zi deoarece muzeele, turnul, catedrala etc 😊 se închideau la ora 17 :00. Am folosit, însă, la maximum timpul pe care îl aveam și am dat cateva ture de Centru Vechi, admirând arhitectura, clădirile istorire și liniștea acestul oraș, fost Sit Roman.

Sopron a fost, pe vremuri, un măr al discordiei între Ungaria și Austria, fiind, de altfel, singurul oraș care a cerut să se rupă de Austria și să se unească cu partea maghiară (și astăzi e considerat cel  mai patriot oraș al țării, având numeroase festivități ce amintesc această decizie istorică).

Sopron by night

Deși Sopron a suferit daune severe în urma bombardamentelor din timpul celui de-al doilea război mondial, centrul orașului medieval există încă, majoritatea clădirilor emblematice fiind încă în starea originală ( ocupând locul doi doar după Budapesta pentru numărul monumentelor prezervate).

3. Turnul Pompierilor (Firewatch)

Firewatch your

Simbolul orașului, una dintre cele mai cunoscute clădiri din țară, de la balconul căreia există o vedere inegalabilă asupra Sopron ului, este Turnul Pompierilor, construit peste rămășițele zidurilor romane. De-a lungul timpului, turnul a suferit câteva modificări iar versiunea pe care o admirăm în ziua de azi există din 1676, când după marele incediu, balconul și cupola au fost modificate.

Firewatch tour panorama

Păzitorii turnului aveau o sarcină complexă, aceea de a veghea câmpurile, marcând  direcția focurilor cu felinare, pe timpul noaptii,  și cu steaguri colorate, pe timpul zilei. Întreaga istorie a orașului, poveștile cu păzitorii turnului și primele apariții în cărțile istorice se pot găsi în muzeul Turnului. Mai mult, poți admira panorama asupra Sorpronului și să te bucuri de o frumoasă priveliste.

Firewatch tour panorama

4. Catedrala Caprei (Goat Cathédral)

Goat Cathedral – Altarul

Arhitectura catedralei ne-a impresionat încă de la sosire dar nu se poate vizita după ora 16 :00. Așa că, dis de dimineață, după un mic dejun copis, am pornit la o nouă rundă de hoinărit pe străzile din Sopron. Catedrala Caprei (așa cum este popular numită datorită unei legende vechi) se deschide la ora 10:00 și merită fiecare minut așteptat.

Biserica și-a dobândit forma actuală după o serie de reconstrucții majore, fiind unul dintre cele mai remarcabile exemple de arhitectură gotică din secolul al XIII-lea din Ungaria.

Goat Cathédral

Inițial, catedrala a apartinut ordinului Franciscan dar, după 1787, când acesta a fost dizolvat de împăratul Iosif al II-lea, a trecut sub protecția ordinului Benedict, revenind Franciscanilor abia în 1996.  Ea a fost martora încoronării regilor, loc de odihnă pentru bogații orașului și martoră tăcută a secole de istorie.

Relicve din catedrala

Denumirea sa neobișnuită vine de la legenda conform căreia biserica fusese construită datorită tezaurului descoperit de o capră (capra de piatră este înghesuită de un înger pe un stâlp, simbolul fiind ușor de reperat și acum).

Tot aici se găsește și Camera Capitoliului,  această fiind una dintre cele mai frumoase lucrări ale arhitecturii religioase gotice timpurii. Mai întâi a servit ca și  casă de rugăciuni, iar mai târziu ca și loc pentru înmormântare și  capelă. Săpăturile arheologice au dezvăluit stâlpi gotici și părți din fresce medievale. Clădirea din secolul al XIII-lea a fost reconstruită în secolele XIV-XV, iar frescele datează din acea perioadă.

Goat Cathédral

Am părăsit Sopron cu un sentiment plăcut că acest oraș merită mai multă atenție și că împrejurimile sale (pădurea, lacul și dealurile) ar trebui descoperite pe timp de primăvară/ vara😊.

Sopron by night

Dubrovnik – pe urmele personajelor din Urzeala Tronurilor

Anul trecut am  ales Croația pentru vacanța de vară (mai bine zis toamna, dat fiind că ne-am dus la început de septembrie😊) și ceea ce am găsit acolo a depășit mult așteptările noastre.

Despre Peninsula Istria, plajele și atracțiile sale am scris aici: Croația: Riviera Medulin, Pula & Vsar

Pentru că nu puteam rata lacurile de la Plitvice, am pus și acest mega obiectiv pe traseul nostru, mai multe citești aici : LacuriLe Plitvice-paradisul croat

Sfaturi pentru o vacanță în Crotia :

  1. Am străbătut mai mult de 900 de  km 5 zile și nu am văzut nici măcar un sfert din ceea ce are Croația de oferit. Ceea ce mă duce la primul meu sfat către tine, atunci când plănuieșți o vacanță în Croația : nu îți imagina că poți vedea totul într-o săptămână 😊.
  2. Plănuieșțe înțelept obiectivele de pe lista ta de dorințe. Să pui Peninsula Istria, Plitvice, Zadar & Dubrovnik în aceeași vacanță și să îți iei o singură cazare e o mare greșeală (testată de noi, aveam cazare lângă orașul antic Pula și am mers să vizităm Dubrovnik, la 900 km distanță)
  3. Stabilește-ți bine bugetul și nu visa că dacă e o țară din fostul bloc comunist e și ieftină. Noi am cheltuit în 5 zile de Croația mai mult decât în 4 zile de Coasta de Azur și asta în situația în care am ales un apartament deloc central, în Medulin (localitate micuța cât un sat).
  4. Pregătește o sumă destul de consistentă pentru taxele de drumuri – sunt cele mai cool autostrăzi dar și costă 😊

Dubrovnik : The King’s Landing

Dubrovnik a fost ultima noastră oprire, în drumul spre Muntenegru. Locul e minunat și ai atât de multe de făcut dar e costisitor și foarte aglomerat.

Am parcat într-o parcare subterană la fix 10 minute de cetate, foarte ok și foarte faină. Dar, entuziasmați că ajunsesem, în sfârșit în Dubrovnik, după ce strabatusem 900 km din Medulin, nu ne-am uitat și la prețul parcării. Așa am ajuns să plătim 35 de euro pe parcare dar mașina a stat bine, la răcoare și a fost ok când ne-am urcat. Deci, per total, putem spune că au meritat banii (dar depinde în totalitate de bugetul de călătorie).

Cetatea e magnifică și simți că pășești în adevărata istorie a Croației, chiar dacă majoritatea doar au impresia că merg pe pașii persoanajelor din Urzeala Tronurilor. În celebrul serial HBO, cetatea însăși poate fi considerată un personaj principal, aici fiind filmate toate scenele legate de Domeniul Regelui (King’s Landing). Dacă ești fan al serialului, în plimbarea ta pe străzile înguste din Cetate, poți să îți amintești scene spectaculoase din sezoanele Game of Thrones.

Stari Grad – Dubrovnik

Dubrovnik, este cunoscut și sub numele de « Perla Adriaticii », un mic oraș de coastă, cu un aer fantastic de permanentă vacanță.  Orașul se află în partea sudică al Croației, între Bosnia și Herțegovina și Muntenegru. Istoria tumultuoasă a Dubrovniklui, arhitectura sa și peisajul marin fac din acesta una dintre cele mai populare destinații din regiunea balcanică dar și din Europa.

Portul Dubrovnik

Cei mai mulți turiști, printre care și noi, se opresc și vizitează doar Orașul vechi, Cetatea, fără să acorde o atenție deosebită orașului în rest – ceea ce poate o greșeală căci are atât de multe de oferit, de la plajă, muzee, cluburi și localuri foarte faine.

O zi in Stari Grad (cetatea veche Dubrovnik)

  • Pierde-te pe Străzi
Strazile inguste din Stari Grad – Dubrovnik

Noi ne-am început vizita hoinărind pe străzi și admirând clădirile impresionante. Multe dintre ele au rezistat și după marele custremur din 1667, care a distrus cetatea. Mie mi-a plăcut la nebunie arhitectura Palatului Sponza, construit între 1516 și 1522. Stilul arhitectural eclectic fac din această clădire una dintre cele mai frumoase din cetate; cu ușurință se pot deosebi  porticul renascentist, cele șase coloane corintice,   ferestrele  gotice de la primul etaj și cele renascentinste de  la etajul 2.

Arhitectura Venetiava in Drubrovnik

Fiecare străduță e specială și îmi amintește mult de Veneția, ampreta istorică a trecutului sub influența acesteia fiind clar. Apogeul cultural al Dubrovnik lui  fiind atins în secolele XV și XVI, când a concurat și s-a inspirat de la Veneția.

  • Fă un tur pe zidurile cetății și admiră Vechiul Oraș

Turul zidurilor este  destul de obositor si, abia odată ajuns sus, iți dai seama cât de mare e locul acesta. Intrarea e destul de costisitore, undeva pe la 16/17 euro, dar merită fiecare cent atât pentru panorama asupra portului și orașului vechi cât și pentru fotografiile pe care le vei obține, ca și amintiri ale acestei experiențe. Mare atenție, dacă eșți în plin sezon s-ar putea ca mersul pe zidurile înguste să nu ti se mai pară așa fain dat fiind că vei găși o baie de mulțime ☹.


Vedere de zidurile cetatii Duvrovnik

Îți recomand să ajungi fie la prima ora a dimineții sau după ora 4, când mulțimea se va mai atenua puțin. Un alt sfat pe care mi-aș fi dorit să îl primesc și eu este să ai la tine una sau două sticle de apă rece, pe lângă faptul că turul poate dura peste 2 ore, costurile apei în restaurantele de sus sunt aproape halucinante (ni s-au cerut și 6 euro pe o sticlă 😊).


Vedere de zidurile cetatii Duvrovnik

Trăiește Momentul!!

Sfatul aceste este cel mai bun pe care ți-l pot da « Go with the flow » : bucură-te de fiecare minut pe străduțele înguste pietruite, intră în magazine cu artizanat croat, cumpără bijuterii din argint (una dintre cele mai dragi perechi de cercei e de aici și lucrătura lor e fantastică) ; ia prânzul la una dintre tavernele din centrul istoric și ….absolut obligatoriu: mănâncă înghețată 😊.


Portul Dubrovnik

Nu am avut timp să facem plajă aici dar ne-am acordat timpul necesar pentru o plimbare prin portul din Dubrovnik și ne-am promis că altă dată vom aloca mai multe zile unei vacanțe aici.



Organizarea vacanței la New York: sfaturi utile (1)

Nici nu știu cu ce să încep atunci cand vreau să vorbesc despre vacanța la NYC😊. Nu pot descrie toate zilele full într-o singură relatare așa că voi încerca să îți povestesc cum ne-am organizat noi și ce anume am face diferit.

Decizia de a merge la NYC a venit natural atunci când ne făceam planurile pentru 2019, a fost mai mult un vis al jumătății travelfunpassion dar am intrat repede în joc și m-am lăsat purtată de val. 

Obținerea Vizei :
Profilul online și plată :
Procesul pentru obținerea vizei ne-a cam zăpăcit, dat fiind că nu prea știam de unde să o apucăm. Așa că am apelat la colega mea de la Părinți Călători (Cum-se-obtine-viza-sua-pentru-copii-si-adulti-in-2018/ ) știind că ea documentase destul de bine procesul.  De la ea am aflat siteurile unde să ne facem profilul ( http://www.ustraveldocs.com ), cum să ne plătim taxa ( https://cgifederal.secure.force.com ) și ce documente să avem la noi.

În completarea detaliilor pe care le găsiți la ea în articol, aș vrea să iți povestesc de ceea ce ne-am lovit noi când am creat profilul pentru obținerea vizei.
Întrebările pe care le-am avut eu pe formularul D-160 (https://ceac.state.gov/genniv/) au fost total diferite de cele ale jumătății tfp, și nu mă refer la cele cu stagiul militar ci mă refer la cele legate de studii, țările anterior vizitate, planurile exacte pe care le aveam déjà făcute pe SUA.
Panicoasă din fire cum sunt😊 , am crezut că era ceva aiurea cu profilul unuia dintre noi si de aceea el a primit întrebări diferite sau invers .

E total normal ! Întrebările pot apărea aleatoriu, unele clar diferite în funcție de sex dar majoritatea sunt generate de răspunsurile pe care le oferim anterior. Tot procesul de completare al profilului online a durat cam o ora pentru fiecare dintre noi.

Plata:
Noi am plătit online cu ING, numărul de confirmare cu care te poți programa la interviu a venit după 12 ore de la plată. Am sunat de vreo 2 ori la ambasada SUA pentru a înțelege de ce nu se genera codul de confirmare 😊.

Să nu faci ca mine : așteaptă și vei fi informat pe mail că e ok aă îți alegi orarul preferat. Ne-am programat amândoi la următorul slot liber în sistem, la prima oră a dimineții astfel încât să evităm să ne luăm zi liberă de la muncă.
Ca și info, poți plăți și la bancă taxa de 160 de dolari pentru viză dar tot va dura cam 24 de ore până la confirmarea acesteia în sistemul celor de la ambasada, așa că tu alegi cum vrei să plătești.

Interviul :
Am ajuns cu 20 de minute mai devreme decât programarea inițială și ne-am așezat cuminți la coadă, înfruntând frigul crunt de ianuarie pentru o oră și jumtatea. Deși mă așteptăm să intrăm exact la ora stabilită, nu știu exact ce s-a întâmplat, dar am așteptat destul de mult până când ăm fost primiți în ambasadă.  Controalele sunt la fel ca cele de la aeroport (ține cont că nu ai voie cu ruscasc în spate la interviu).  Telefoanele trebuie închise total pe perioada interviului deși, sincer, nu a verificat nimeni acest lucru 😊.

După ce am trecut de controlul de securitate, am așteptat frumos să vină rândul numărului nostru, oferit de paznic, la intrarea în sala de interviuri. Pozele pe care le făcusem inițial acasă, necesare pentru a completa profilul online, nu au fost acceptate, așa că ne-am făcut altele la mașinuțele din incinta ambasadei, contra sumei de 20 de ron (atenție, nu acceptă decât cash și nu da restul 😊).
Am trecut pe la 3 ghișee, fiecare dintre funcționari ne-a pus întrebări despre motivul pentru care mergeam la NYC, și de când suntem împreună 😊 (aici a trecut testul jumătatea tfp, deși aveam dubii clare că știe exact data de când suntem împreună 😊).

Eu îmi făcusem enorm de multe scenarii în cap despre aceste interviuri dar totul a decurs simplu și destul de rapid, oricum cred că decizia este  déjà luată când ajungi la ghișeu pe baza profilului online. Ni s-a confirmat că vom primi viza, am lăsat pașapoartele acolo iar peste 48 de ore, acestea ne-au fost trimise acasă cu curierul (plătit la sosire cu taxa de 24 de ron de persoană).

Să nu faci ca mine: Înainte de interviu citisem multe articole, încercând să aflu ce documente să avem cu noi: diplome de la facultate, acte de la casă, fișa de salariu sau cv ul updatat.  Nu am avut nevoie de vreun document și le-am cărat efectiv degeaba. Am văzut la coadă că și alte persoane fuseseră la fel de paranoice ca și mine dar nu am vazut vreun funcționar să ceară documente adiționale.

Cazare și zbor :
Noi aveam la momentul interviului deja cazarea rezervată pe booking.com cât și biletele de avion cumpărate, ceea ce poate fi un risc dacă nu ți se oferă viza. Dar am fost siguri că nu ar avea motive reale să ne refuze așa că am decis să ne organizăm în avans.

Zborul :
Bilețele de NYC au reprezentat o cheltuială majoră pentru bugetul de vacanță dar nu atât de scumpe cum am fi crezut inițial.

Am ales să zburăm cu Air France de la București, cu primul zbor de dimineață, cu escală de 5 ore la Paris CharlesDeGaulle și de acolo să avem legătură către New York. Datorită orarului de zbor am reușit să ajungem al NYC la ora 16:30  și să avem timp să luăm și pulsul orașului înainte de a ne trânti în patul micuț de hotel.
Am colege care au zburat direct de la Paris sau Bruxelles cu bilete sub 300 de euro spre NYC însă am calculat cât ar costa un zbor până la respectiva destinație, plus o cazare și am ales o variantă « mai curată » direct de la București, chiar daca financiar ne-a dus puțin mai mult decât zborul din alte orașe mari din Europa.  Îți recomand același lucru dat fiind că oricum e destul de obositor și așa : 2 ore până la Paris, 4-5 ore escală (o minima de 3 ore e ok pentru o escală la Charles De Gaulle) și alte 7 ore jum până la NYC.

Cazarea :
Și nu e deloc ușor să spun că e scumpă, atât de scumpă că îmi venea să îmi schimb părerea despre organizarea acestei vacanțe, noroc că luasem déjà zborul 😊.
M-am uitat foarte mult pe AirBnb și acolo opțiunile sunt mult mai bune din punct de vedere financiar, atâta timp cât accepți să stai în Brooklyn sau New Jersey, unde poți găsi apartamente foarte cochete. La inceput alesesem această opțiune însă, în doi, nu e foarte rentabilă, pentru că vei avea un spațiu mare și frumos, dar suma tot frumușică va fi 😊. Plus că trebuia să calculăm minim 40/50 de minute de la o destinație la alta, asta dacă stația de metrou era aproape.  Inițial ne doream să mergem și cu fratele meu și, în această situație, ideea unui apartament era ideală, dar am renunțat apoi la ea.

Am ales o soluție puțin mai scumpă, cu condiții clar mai slabe dar care a intrat în top prin poziția sa : Riverside Tower Hotelhttps://www.riversidetowerhotel.com/ ), lângă râul Huston, cu un view panoramic către new Jersey, la 20 de minute de mers pe jos de cele mai importante atracții din Manhattan. Hotelul acesta are 2 stele, camerele sunt foarte mici dar au baie (curată) în cameră, recepție non stop (foarte amabile persoanele de aici) și cu o locație imbatabilă ce ne-a persmis să venit noaptea târziu, pe jos, de pe Broadway (cam 30 de minute). Acestea erau punctele forte, pe de altă parte camera era mega mică, holul învechit, ușile foarte apropiate astfel încât ne trezea alarma vecinilor , cu mobila uzată și o saltea cam inconfortabilă.  Dar plecam la prima oră a dimineții și ne intoarceam seara foarte târziu. Așa că minusurile au fost anulate de aceste aspecte, hotelul a fost exact ce ne trebuia, am avut așteptările corect setate de la început.

Important: Toată organizarea a durat cam 3 luni și jumătate, din momentul în care am cumpărat biletele. Noi nu aveam nici măcar pașapoartele atunci când am făcut acest pas, așa că toată “hârțogaria” a durat ceva. Tot înainte de plecare ne-am luat biletele la muzee, spectacole, am decis intinerariul și modul de transport în NYC. Dar despre toate acestea îți voi povesti în relatarea următoare 😊.

Statuia Libertatii
Statuia Libertatii
Brooklyn Bridge

Piețe de Crăciun: Ljubljana și magia unui oraș fermecător

Crăciunul este perioada aceea din an când totul parcă o ia razna și ne lovește un sentiment de bucurie, venit  de nicaieri. Eu sunt una dintre acele persoane care vorbesc despre vacanța de Crăciun încă din vară: anul acesta am reușit performanța de a face traseul încă de când eram pe plajă în Muntenegru :).

Datorită unui context favorabil, am reușit să vizităm în câteva zile 3 țări și 3 piețe de Crăciun: Genova, Ljubljana & Budapesta. Despre Genova am scris déjà, am avut șansa să o vizităm de câteva ori și tot nu am descoperit-o încă în toată splendoarea sa ( Genova – portul de pe coasta Liguriei ).

Ljubljana, Slovenia, se află de ceva vreme pe lista noastră de călătorii, citind doar lucruri pozitive despre frumusețea sa dar și despre peisajele care îți taie respirația.

Începe-ți vizita în Ljubljana de la Piată de Crăciun !!!

Îți spun, încă de la început,  că numele de Ljubljana înseamnă, tradus, « Cel iubit » și nu există un nume mai potrivit pentru această localitate atât de șarmantă.

Am ajuns seara, exact la deschiderea pieței de Crăciun și am rămas uimiți de faptul că toată lumea savura pahare de vin fiert la terasele colorate, se dansa pe stradă, se savura fiecare moment, fără ca lumea să se calce în picioare la tonele de mâncare ( aveam să primesc dușul rece la Piață de Crăciun din București ). Ne-am plimbat pe malul râului Ljubljanica și am admirat arhitectura deosebită a celor 3 poduri care îl străbat: Podul Trnovo, Cobblers și Triple.

Podul Triplu Piata de Craciun Ljubljana

Cel mai cunoscut Pod este Cel Triplu, construit în 1842 pentru a înlocui vechiul pod medieval iar, mai târziu, în anii 1932 s-au alipit acestuia alte 2 poduri, ambele pietonale, opere ale arhitectului local Jože Plečnik.

Ne-am plimbat până când nu îmi mai simțeam degetele de mâini, de frig, sau nu mai vedeam nimic în fața mea, fie de la ochelarii aburiți de la propria respirație sau de la paharele de vin fier :).

Piata de Craciun Ljubljana

Oriunde mergeam oamenii de zâmbeau, ne povesteau și ne îndrumau într-o engleză impecabilă. Am cumpărat turtă dulce autentic slovenă, am băut o ciocolată caldă delicioasă si…gustat ginul local. Ce îți mai poți dori de la o seară perfectă ?! Eu am dansat pe stradă, alături de toți ceilalți participanți la această frenezie generală, în timp ce jumătatea travelfunpassion filma îngăduitor întreagă scenă:).

Ne-am retras la un băruleț încântător și am savurat uncocktailsenzațional, special  creat pentru zilele geroase de iarnă, un pahar ce conținea diferite tipuri de alcool parfumat, flambat de către barmanul amabil chiar în fața noastră.

Bea ciocalată caldă dis de dimineață în Castelul din Ljubljana

Castelul din Ljubljana

Ne-am trezit entuziasmați să vizităm orașul care ne lăsase, încă din prima seară, sentimentul că ne va plăcea mult și am pornit dis de dimineață către Castelul din vârf de deal.
Ne-am tot gândit dacă să ne oprim sau nu la câteva dintre cele 12 muzee ale orașului dar, timpul fiind limitat, am aleas să le adăugăm pe lista noastră pentru o viitoare vizită în oraș și am pornit către funicularul care avea să ne ducă la vechiul castel medieval.

Panorama orasului din Castelul din Ljubljana

Citisem  că toate castelele din Slovenia se află în vârf de deal și cel din Ljbliana nu face nici o excepție. Acesta a apărut pentru prima data în paginile de istorie în evul mediu, fiind construit prin secolul al XVlea ca și fortăreață de apărarea în fața atacurilor turcilor. În 1335 Habsburgii au dărâmat vechea fortăreața și au pus bazele castelului, așa cum este el cunoscut azi.
A rămas cunoscut ca și penitenciar, având acest statut după căderea lui Napoleon (1815), atât pentru deținuții politici (în principal italieni) cât și pentru micii infractori locali. Unele celule sunt accesibile pentru vizite dar, mare parte din vechea închisoare, s-a prăbușit în timpul cutremurului din 1895.

După cel de-al doilea război mondial (când a fost  sediul fascist) a devenit Castelul Republicii, în care au avut rezidență peste 500 de familii sărace din Ljubljana, devenind principalul adăpost pentru cei din păturile inferioare ale societății. Ultimii rezidenți au fost relocati în 1960 și au fost inițiate masive lucrări de reconstrucție, fiind adăugate și câteva clădiri noi.
Am avut norocul de a ajunge înaintea valului de turiști, să fotografiem fiecare colțisor al curții interioare, să admirăm panorama orașului din turnurile de apărare și, mai ales, să bem cea mai bună ciocolată caldă din viață noastră. Am savurat-o, ne-am pus o dorință la Fântână cu Dorințe și ne-am revergorat pentru a descoperi legendele orașului.

La pas pe poduri și străzi colorate 

Dragonul si legenda sa din Ljubljana

Orașul e plin de clădiri în culori vii, cu arhitectură deosebită, ce amintește uneori de Austria, cu poduri și cu atât de multe locuri pline de viață.

Ne-am oprit pe podul cu Dragoni (Drago Bridge), cunoscut pentru legendele pe care e ascunde, loc de « pelerinaj » pentru sute de turiști, ce fac o misiunea imposibilă pentru un fotograf să prindă câteva cadre.

Dragonul si legenda sa din Ljubljana

Admir mereu legendele unui loc, e ceea ce îi dă magie și savoare, iar cea cu un Dragon (cum altfel ?!) și un Făt- Frumos fac combinația perfectă pentru memoria populară :).

Se spune că Dragonul a terorizat lungi perioade de timp locuitorii din oraș dar, la un moment dat, Prințul Jason al Greciei s-a hotărât să salveze acești minunați oameni și să înfrunte pericolul. Nu numai că a învins dragonul dar Prințul Jason a rămas cunoscut ca și fondatorul Ljublianei. Cu toate acesta, orașul este împânzit cu statui ale Dragonului nu ale curajosului Prinț grec :).

Mai mult, există și o altă legendă urbană, care spune că, de fiecare dată când o virgină trece pe pod, pe lângă statuile dragonului, acesta își flutură  coadă.   Mmmm… tot ce pot spune că s-ar putea să fie o minciunea această ultima poveste dat fiind că atât timp cât am stat noi pe pod dragonul nu și-a scuturat coada și multe domnișoare frumoase au trecut pe lângă noi :))).

Dragon Bridge

Oprește-te la piața de flori de lângă Catedrala Sf Nicolae

Cum noi am ajuns în plin sezon al Crăciunului am căutat câteva amintiri pe care să le păstrăm peste ani și cu care să ne împodobim casa de sarbatoi.  Pe lângă globuri pictate manual sau lumânări parfumate am găsit și minunății în Piața de lângă Catedrală Sf Nicole. În mod normal poți găsi coronițe de brad  în această perioadă dar, la Ljubiana, am găsit coronițe de mușchi, de tui sau din fructe uscate și bețe de scorțișoară.

Dar dincolo de mică oprire șarmantă printre negustori de flori și obiecte de Crăciun, trebuie să vizitezi cea mai veche catedrală din oraș : Sfântul Nicolae.

Catedrala Sf Nicolae Ljubljana

Aceasta are și o poveste foarte interesantă, pe care am aflat-o trăgând cu urechea la un ghid Italian ce vorbea cu patos grupului sau de turiști :).
Primul lăcaș de cult a fost înălțat prin secolul al 13-lea și era o  bisericuță construită în stil romanesc. Aceasta a ars din temelii, câțiva ani mai târziu, și a fost înlocuită, la scurt timp, de o altă în stil gotic. Dar parcă un blestem fusese aruncat și peste noua biserică pentru că și ea ars.

Catedrala Sf Nicolae Ljubljana

Catedrala Sf Nicolae Ljubljana

Abia în 1706, actuala Catedrală a fost contruita pe același loc, aducând un stil nou, baroc, atât la interior cât și la exterior. Ultima modificare de design a fost  făcută cu ocazia sărbătoririi a 1250 de creștinism în Slovenia (ușile mari de bronz de la cele 2 intrări, cu scurpuri intersante ).

Orașul acesta ne-a determinat să ne promitem, solemn, că ne vom întoarce să dăm mai multe șanse Sloveniei, o surpriză atât de plăcută că nu ne venea deloc să ne urcăm în mașină și să plecăm către o nouă destinație: Budapesta.

Pisa – micul oraș cu turn înclinat

Despre Pisa tot citisem și știam că e un alt orășel  șarmant din frumosul Nord al Italiei dar, până în primăvară, nu avusesem șansa să îl vizităm.

Italia este țara mea de suflet, poate de aceea vei găsi pe blog la fel multe povești despre ea ca și despre România și am tot bătut-o în lung și în lat în ultimii 14 ani.  Anul acesta am petrecut puțin mai mult timp în Genova (Genova, portul de pe coasta Liguriei) și am dat  o fugă și in Pisa într-una din acele zile.

Despre Pisa  știam doar că e la o mică distanță de destinațiile de top al Italiei precum Florența arta la superlativCinque Terre romantismul italian sau Toscana – cetăți medievale și vii nesfârșite

În din secolul al XI-lea  Pisa a fost una dintre cele mai importante republici maritime din Italia. Orașul a cunoscut o mare dezvoltare și, ca în orice zona  a Italiei, mare parte din bogăția sa a fost investită în clădiri cu arhitecturi deosebite, biserici deosebite și multă artă. Azi, Pisa este atât un centru studențesc foarte cunoscut dar se află și în topul turismului datorită Turnului Înclinat dar și datorită peisajelor foarte frumoase de pe cele două maluri ale râului Arno.

Scopul pentru care alesesem Pisa a fost să ne urcăm în turn și să facem și noi, ca 99,9% din turiști, poze funny cu respectivul turn:). Și nici nu îți închipui câtă imaginație poate exista  când vine vorba de Turnul înclinat și multitudinea de ipostaze inedite de a-l fotografia.

Fă un selfie la Turnul Înclinat

În Turn se găsește clopotul Catedralei din Pisa, ea însăși o mare bijuterie arhitecturală ce merită vizitată. De fapt, zona în care se află catedrală și, implicit, turnul, este plină de obiective turistice și un parc drăguț în care lumea se relaxează. Chiar dacă biletul pentru a urca în turn este destul de piperat și cozile îți vor pune la încercare orice urmă de răbdare, este un preț mult prea mic ce trebuie plătit pentru a te bucura de panoramă incredibilă asupra orașului.

Construcția Turnului cu clopot din Pisa a fost începută în anul 1174 și finalizată abia peste 176 de ani,  în 1350.  De-a lungul celor aproape două secole numeroși arhitecți și-au adus contribuția la ridicarea Turnului dar cel care avea să îl finalizeze va fi Tommaso di Andrea Pisano, cel care a cerut construirea părții superioare a turnului și schimbarea unghiului de înclinare de la nord la sud.

Mulți s-au tot întrebat de-a lungul vremii dacă acest turn poate cădea și tocmai din cauza acestei temeri, în 1990, s-au făcut numeroase lucrări de întărire a rezistenți și gradul de înclinare a fost corectat de la 10 grade la 3.99. Partea cea mai interesantă este că nimeni nu știe exact de ce acest turn este înclinat, deși numeroase ipoteze au fost vehiculate. Cea mai populară perspectivă este aceea că solul de jur împrejurul turnului este foarte nisipos din cauza inundațiilor râului Arno. Mai mult, există chiar și o legendă care spune că Gallileo, care era din Pisa, a făcut testul cu sabia, probabil în secolul al XVI-lea, aruncând-o din vârf pentru a testa masa și viteza:).

Relaxează-te pe iarba din Piazza del Duomo/ Dei Miracoli

Piazza Miracolelor (Piazza dei Miracoli), cea care în care se găsesc 5 din cele mai importante monumente din oraș, a intrat pe lista UNESCO în 1987. Așezându-te pe iarba din micul parc poți admira liniștit atât Turnul cât și Catedrala sau Baptiserul.

Noi ne-am cumpărat înghețată (că ce ar fi Italia fără Gelato?!:)) și am savurat-o de pe iarbă, înainte de a ne face curajul să intrăm în Catedrala Santa Maria Assunta.

Arhitectura catedralei este în stil Renascentist Florentin și majoritatea statuilor sunt cele originale, excepție făcând câteva dintre ele care, în secolul al XI-lea, au fost mutate în Muzeul Domului. Exteriorul e făcut din marmură colorată iar interiorul e în forma unei nave, cu numeroase picturi și sculpturi.

În 1959 un incediu a distus mare parte din colecția de artă Renascentistă însă, la scurt timp, numeroși artiști au fost angajați să refacă întreaga catedrală și să o redecoreze.

Baptiserul din Pisa poate fi admirat imediat ce intri pe Porta Nova, inaugurată de către familia De Medici în 1562.  Baptiserul impresionează prin mărime și,  ceea ce e mai puțin cunoscut, este că a fost construit înainte Turnului Înclinat (ridicat abia la 20 de ani de la inaugurarea Baptiserului & Catedralei).

M-a impresionat că arhitectura Baptiserului are și elemente de inspirație orientală deoarece, în calitate de port maritim, Pisa a avut numeorase legături cu Lumea Islamică, stabilindu-și centrele comerciale în toată zona din Africa de Nord. Construcția este dedicată Sf Ioan Botezătorul, arhitectul principal fiind Diotisalvi dar cei care și-au lăsat ampreta asupra stilului fiind Nicola și Giovanni Pisano (tatăl și fiul). Pe lângă faptul că este o clădire absolut impresionantă, Baptiserul Sf Ioan este cunoscut și datorită acusticii sale incredibile.

După ce ai petrecut câteva ore cocoțându-te în vârful Turnului sau în partea superioară a Baptiserului îți recomand să îți tragi sufletul la una dintre multele cafenele și să te pregătești pentru alți mulți km de mers prin centrul medival al orașului.

Nu o fi Pisa cel mai mare oraș din Italia dar clar ai atât de multe de admirat, pe lângă minunile din Piazza dei Miracoli.  Noi nu am avut atât de mult timp de vizitat dat fiind că după sutele de trepte de la Turn ne luptam cu o foame de lup, decizând să ne luăm prânzul târziu în Lucca, alt orășel medieval cu o arhitectură deosebită și un vibe extrem de tineresc:)

Destinații de weekend: Ruselski Lom, Bulgaria

Suntem mari amatori de escapade în afara Bucureștiului, dacă se poate locații nu atât de aglomerate care să ne scape și de statul în traficul de pe Valea Prahovei :).  Vara, nu există dubii, o zbughim la mare (că deh, ce ar putea face doi constănțeni ?!) dar toamna și iarna e mai greu.

Sugestia de a pleca 2 zile la vecinii bulgari a venit de la o prietenă și a fost destul de greu să găsim o locație, aproape de graniță, pe care nu o văzusem încă.
Ruselski Lom a apărut pe radarul nostru iar partea amuzantă a fost că niciunul dintre noi nu știa nimic despre acest parc natural sau despre comorile ascunse aici, câteva aflate chiar  pe lista UNESCO.

Zona este cunoscută pentru bisericile săpate în piatră (patrimoniul UNESCO), cetatea Cherven & frumusețea naturală a întregului parc. Trebuie spus că se ajunge foarte ușor, la aproape intr-o oră și jumătate de București și, dacă ai noroc de drum liber în vamă, chiar mai puțin de atât.

Biserica în stâncă de la Basarbovo

biserica de la Basarbovo

Nu suntem noi prea religioși însă mereu ne dorim să vedem lăcașuri de cult mai ales dacă acestea au și o valoarea culturală deosebită. Despre biserica săpată în stâncă de la Basarbovo nu aveam multe informații dar a reprezentat o bună ocazie să aflăm ceva și despre istoria zonei. Ne-a ajutat teribil vremea de toamnă târzie, cu peste 17 grade și un soare lucitor, așa că urcușul pe stâncă a fost o plimbare mai mult decât plăcută.

biserica de la Basarbovo

biserica de la Basarbovo

Biserica se află în valea râului Russenski Lom și este singurul lăcaș de cult săpat în piatră, încă funcțional de pe teritoriul Bulgariei.  Stâncile de la Ruselki Lom ascund peste 40 de peșteri, în multe dintre acestea au fost, în trecut, bisericuțe.  Nu se știe exact când au apărut aceste biserici din stâncă dar se bănuiește că ar fi undeva prin secolul 4 sau 6 și au avut o istorie destul de tumultoasă, părăsite în perioada ocupației otomane în Bulgaria și repopulae în 1937.
Azi, biserica de la Basarbovo este foarte vizitată, în timpul scurtei noastre opriri am văzut numeroși turiști atât români cât și bulgari. La poalele stâncii se află un o biserică mult mai nouă, dar noi ne-am urcat direct către vechia chilie și am admirat pictura de pe pereți dar și unele obiecte lăsate că și exemplu de vremea vechilor călugări.

biserica de la Basarbovo

Pe lângă Biserica de la Basarbovo, mai există și biserica de la Ivanovo  cu picturi rupestre, pe care nu am mai trecut să o vedem deși știam că datează de prin secolul al XVII lea și din a fost inclusă, în 1979, pe lista monumentelor protejate de UNESCO.

Fortăreața de la Cherven

fortăreața de la Cherven

De la Basarbovo ne-am setat Waze-ul către cetatea de la Cherven despre care citisem că fusese centrul economic și cultural între secolele 12 și 14.

fortăreața de la Cherven

Drumul e plăcut, printre copacii deja îmbrăcați de toamnă, iar, de undeva din vârful dealului, se poate vedea întregul complex al cetății Roșii, așa cum îi se mai spune.  Legenda zice că, cel care stăpânea peste întreaga cetate, era împăratul Roșu, un conducător viteaz și neînfricat ce purta mereu o pelerină roșie:).
Noi am plătit 10 ron de persoană (dat fiind că nu aveam leva) și am cules informațiile necesare de pe panourile de la intrarea în cetate. Urcușul până la cetate este plăcut, te bucuri de panorama asupra satelor dimprejur, iar zidurile par destul de bine conservate, deși fortăreața a fost distrusă în perioada ocupației otomane, în secolul al XIVlea.

fortăreața de la Cherven

fortăreața de la Cherven

Cred că într-un alt anotimp peisajul ar fi fost și mai frumos, contrastul stâncilor și verdele pădurii sau apele învolburate ale râului Ruselski Lom ar fi creat un tablou impresionant. Dar noi, așa cum am spus, am fost în noiembrie și totul era deja acoperit de un galben tern.
Ne-am cocoțat pe ziduri, am urcat în turnul rămas încă în picioare și am făcut numeroase fotografii.  Am asemănat fortăreața de la Cherven cu Enisala, din Dobrogea, cu ceva mai mult buget ambele pot fi reconstruite și puse pe harta turismului european.

fortăreața de la Cherven

De la cetate am plecat spre cazare, un mic han, Black Stork (black-stork.com/new/en/ ) găsit la puțini km, în Nisovo, locație inspirată, dacă îți dorest să haimanalesti pe dealuri cu bicicletele. Noi am am luat bicilete de la cazare și am reușit să ne plimbăm, norocoși că nu erau așa multe mașini pe străzile micuțului sat.

Seara la Ruse

Ruse by night

Ruse by night

Cum în Nisovo nu prea ai ce face în afara statului la piscină sau cina de la restaurantul hotelului, cel mai bine e să îți faci un plan de plimbare:).  Deși sunt cam 30 de km între Nisovo și Ruse, noi am decis să dăm o tură și prin centrul orașului de la graniță.

Ruse by night

Trebuie să recunosc că nu mă așteptăm la prea multe de la aceasta dar am fost impresionată de centrul destul de cochet al orașului dar și de designul cafenelelor sau restaurantelor. Nu am avut prea mult timp și déjà se întunecase dar cred că Ruse are un anumit șarm, tipic orașelor aflate la malul Dunării.

Deci dacă vrei să te bucuri de aer liber, trekking, biking sau doar să mănânci ceva foarte gustos, Ruselski Lom este răspunsul:).

Cascada Kaya Bunar

A doua zi ne-am continuat vizita la Cascada Kaya Bunar & Veliko Trnovo dar acestea sunt alte povești de spus :).

Dacă vrei să știi mai multe despre destinațiile de weekend din Bulgaria, poți citi:

Veliko Tarnovo – orașul medieval dintre dealuri

Kaliakra & Balcic, frumusețe salbatică și istorie

Left Menu Icon
TravelFunPassion