Travel better, cheaper, smarter
  • Menu
  • Menu

Tag - holiday

WASHINGTON DC – TOP 3 ACTIVITĂȚi PE CARE SĂ NU LE RATEZI

A trecut aproape un an si jumatate de la vizita noastră în New York (https://www.travelfunpassion.com/organizarea-vacantei-la-new-york-sfaturi-utile-2/ ) și încă ne amintim cu drag căci a fost unul dintre cele mai frumoase concedii.

Deși am scris până acum despre cum ne-am organizat cu logistica și cum am reușim să facem totul în doar două luni (de la pașaport, viza, bilete, cazare și organizarea celor 10 zile), nu am apucat însă să va descriu care ar fi cel mai bun  mod de a te organiza astefl încât să atingi cele mai importante puncte și nu numai.

Pentru noi pe lista « TO DOs » a apărut și ideea de a vizita, pentru o zi, capitala SUA : Washington. Pentru a fi siguri că totul va merge ca « pe roate » am ales un furnizor să ne organieaze excursia, intrările și transportul dar a fost una dintre cele mai greșite idei pe care le-am avut vreodată. Încerc mereu să fac totul de una singură și să nu iau agenții sau furnizori de astfel de servicii dar, pentru prima dată, mi-am incalacat acest obicei și s-a dovedit un fiasco.

Dar așa cum ne știi déjà, suntem persoane foarte optimiste care încearcă să găsească frumosul oriunde chiar și într-o excursie prost organizată de o agenție prea scumpă pentru a nu fi trasă la răspundere. Sfatul meu este să organizați singuri: dacă sunteți în NY, luați simplu trenul pentru o zi vizitați liniștiți capitala, fără un autocar plini de oameni mofturosi și un ghid care, surprinzător, nu vorbea engleza bine….. în America 😊.

După ce am vizitat capitala am plecat cu impresia că primăvara este, probabil, cel mai bun anotimp să vizitezi  Washington, nu atât din cauza temperaturii plăcute (am nimerit la vreo 18 / 20 de grade) cât, mai ales, datorită Festivalului Național al Înfloririi Cireșilor (în martie sau aprilie). Literalmente orașul părea într-o continuă sărbătoare datorită cireșilor cu flori albe și roz (jumătatea Travelfunpassion nu a fost la fel de încântat deoarece l-am înnebunit cu sutele de forografii dar…ce mai contează 😊 !?)

  1. Începe-ți vizită cu o cafea în față Casei Albei – cine știe, poate dai față-n față cu președintele 😊?!

Începeți vizita de pe Pennsylvania Avenue și vei  ajunge la Parcul președintelui și la Casa Albă. Înarmează-te cu răbdare și « vânează » cel mai bun loc de unde să faci cele mai faine fotografii către Casa Albă.  Parcul public de șapte acri de peste stradă este un site popular pentru proteste politice așa că sper să nu ai ghinionul să nimereșți în mijlocul unei mulțimi ce scandeaza cine știe ce mesaje « De dragoste » la adresa locatarilor de la Casa Albă.

Casa Alba
Parcul din fata Casei Albe

2. Continuă plimbarea către zona cu monumentele memoriale 

Monumentele și clădirile  monumentale sunt unele dintre cele mai cunoscute repere istorice din Washington DC și sunt cu adevărat spectaculoase . Memorialele sunt răspândite pe o distanță foarte largă și este bine să îți faci rost, în avans, de harta acestora.

Acordă-ți câteva ore să te plimbi și să citești câteva ceva despre aceste monumente, câteva fapte despre care nu știai nimic sau să îți amintești importanta evenimentelor pe care le « întruchipează » fiecare dintre acestea.

Memorialul celui de-al Doilea Razboi Mondial

Ne-am oprit întai la  Memorialul celui de-al  doilea război mondial , cu un design deosebit în forma unei  fântâni, pe care o vedeți în centru celor două părți ce reprezintă fronturile Atlantic și Pacific (Nord și Sud).  În jurul fântânii se află 56 de coloane care listează statele americane, comunitățile și teritoriile care au trimis bărbați și femei pentru a servi sub pavilionul american în timpul celui de-al doilea război mondial.

Lincon Memorial

Mai mult decât atât, am avut și o sesiune foto printre cireșii din față Memorialului Lincon și am admirat îndelung întreaga zona, bucurandu-ne și de o vreme, de aprilie, excelentă, făcând prietenii cu un grup de fete din Taiwan și colecționând amintiri ce ne vor ajunge până la…următoarea vizită 😊.

Memorialul Lincon ne-a impresionat, însă a fost puțin cam dificil să ajungem foarte aproape de celebra statuie a fostului președinte, dat fiind că, eram noi și alte câteva mii de turiști curioși. Știați că le-a luat americanilor mai mult de 50 de ani să contruieasca acest memorial pentru Lincon ? Ei bine până și la ei se mișcă uneori lucrurile foaret greu (deși în acest caz, au avut ceva motive bune, cum ar fi Pirmul Război Mondial).

Ultimul memorial la care ne-am oprit noi  a fost  Memorialul Veteranilor de Război din Coreea.  Acesta este unul dintre cele mai emoționante obiective turistice din Washington DC, și servește ca amintire a forțelor militare ale SUA, care au traversat oceanul pentru a apăra oamenii unei țări despre care nu știau aproape nimic.  Statuile, realiste, stau la aproximativ 7 metri înălțime (2m) și reprezintă diverse ramuri ale forțelor armate ( personalul armatei, marina și Forța Aeriană), înfățișând diferite caracteristice etnice (caucazieni, afro-americani, hispanici, orientali). 

3. Capitoliul – incursiune în istoria americană

Ultima oprire din capitala SUA, a fost la Capitoliu, clădirea simbol pentru democrația americană, locul unde deciziile lumii se iau. 
De-a lungul istoriei, Capitolul SUA a fost distrusă de foc, reconstruită , extinsă și restaurată iar, forma finală conținand peste 540 de camere și 658 de ferestre Am aflat și câteva lucruri amuzante despre istoria locului în timpul vizitei ce a durat cam două ore. In Capitoliu există încă băi din marmură, instalate înca din 1859 pentru a împiedica senatorii să miroasă urât, dat fiind că, în acea perioadă, locuiau în pensiuni unde nu aveau apă curentă 😊. Dar să nu crezi că aici se termină ciudățeniile celei mai cunoscute clădiri din DC: există lifturi destinate doar senatorilor, sub caldire sunt numeroase tuneluri secrete și o cripta construită, inițial, pentru GEORGE WASHINGTON, care nu a fost, însă, și folosită pentru adevăratul sau scop.

La Rotonda este celebra camera din interiorul senatului care are o înălțime de 180 de metri și unde sunt expuse picturi și sculpturi care înfățișează oameni și evenimente semnificative din istoria SUA. Am petrecut mai mult de 30 de minute admirând tavanul, picturile și gandidu-mă câte decizii au fost luate aici, de la nașterea Statelor Unite până în zilele noastre.

Capitoliul – La rotonda

Ceea ce trenuie să știi este că vizită la Capitoliu trebuie plănuită în avans pentru a evita cozile și a fi sigur că vei avea șansă să vezi simbolul clădirilor federale americane în formă cea mai pură.

Noi am părăsit Washingtonul cu sentimentul că am lăsat multe atracții în urmă dar, sperând că pașii ne vor fi purtați, la un moment dat, din noi pe « pământul făgăduinței » 😊 americane.

festivalul ciresilor infloriti

Dubrovnik – pe urmele personajelor din Urzeala Tronurilor

Anul trecut am  ales Croația pentru vacanța de vară (mai bine zis toamna, dat fiind că ne-am dus la început de septembrie😊) și ceea ce am găsit acolo a depășit mult așteptările noastre.

Despre Peninsula Istria, plajele și atracțiile sale am scris aici: Croația: Riviera Medulin, Pula & Vsar

Pentru că nu puteam rata lacurile de la Plitvice, am pus și acest mega obiectiv pe traseul nostru, mai multe citești aici : LacuriLe Plitvice-paradisul croat

Sfaturi pentru o vacanță în Crotia :

  1. Am străbătut mai mult de 900 de  km 5 zile și nu am văzut nici măcar un sfert din ceea ce are Croația de oferit. Ceea ce mă duce la primul meu sfat către tine, atunci când plănuieșți o vacanță în Croația : nu îți imagina că poți vedea totul într-o săptămână 😊.
  2. Plănuieșțe înțelept obiectivele de pe lista ta de dorințe. Să pui Peninsula Istria, Plitvice, Zadar & Dubrovnik în aceeași vacanță și să îți iei o singură cazare e o mare greșeală (testată de noi, aveam cazare lângă orașul antic Pula și am mers să vizităm Dubrovnik, la 900 km distanță)
  3. Stabilește-ți bine bugetul și nu visa că dacă e o țară din fostul bloc comunist e și ieftină. Noi am cheltuit în 5 zile de Croația mai mult decât în 4 zile de Coasta de Azur și asta în situația în care am ales un apartament deloc central, în Medulin (localitate micuța cât un sat).
  4. Pregătește o sumă destul de consistentă pentru taxele de drumuri – sunt cele mai cool autostrăzi dar și costă 😊

Dubrovnik : The King’s Landing

Dubrovnik a fost ultima noastră oprire, în drumul spre Muntenegru. Locul e minunat și ai atât de multe de făcut dar e costisitor și foarte aglomerat.

Am parcat într-o parcare subterană la fix 10 minute de cetate, foarte ok și foarte faină. Dar, entuziasmați că ajunsesem, în sfârșit în Dubrovnik, după ce strabatusem 900 km din Medulin, nu ne-am uitat și la prețul parcării. Așa am ajuns să plătim 35 de euro pe parcare dar mașina a stat bine, la răcoare și a fost ok când ne-am urcat. Deci, per total, putem spune că au meritat banii (dar depinde în totalitate de bugetul de călătorie).

Cetatea e magnifică și simți că pășești în adevărata istorie a Croației, chiar dacă majoritatea doar au impresia că merg pe pașii persoanajelor din Urzeala Tronurilor. În celebrul serial HBO, cetatea însăși poate fi considerată un personaj principal, aici fiind filmate toate scenele legate de Domeniul Regelui (King’s Landing). Dacă ești fan al serialului, în plimbarea ta pe străzile înguste din Cetate, poți să îți amintești scene spectaculoase din sezoanele Game of Thrones.

Stari Grad – Dubrovnik

Dubrovnik, este cunoscut și sub numele de « Perla Adriaticii », un mic oraș de coastă, cu un aer fantastic de permanentă vacanță.  Orașul se află în partea sudică al Croației, între Bosnia și Herțegovina și Muntenegru. Istoria tumultuoasă a Dubrovniklui, arhitectura sa și peisajul marin fac din acesta una dintre cele mai populare destinații din regiunea balcanică dar și din Europa.

Portul Dubrovnik

Cei mai mulți turiști, printre care și noi, se opresc și vizitează doar Orașul vechi, Cetatea, fără să acorde o atenție deosebită orașului în rest – ceea ce poate o greșeală căci are atât de multe de oferit, de la plajă, muzee, cluburi și localuri foarte faine.

O zi in Stari Grad (cetatea veche Dubrovnik)

  • Pierde-te pe Străzi
Strazile inguste din Stari Grad – Dubrovnik

Noi ne-am început vizita hoinărind pe străzi și admirând clădirile impresionante. Multe dintre ele au rezistat și după marele custremur din 1667, care a distrus cetatea. Mie mi-a plăcut la nebunie arhitectura Palatului Sponza, construit între 1516 și 1522. Stilul arhitectural eclectic fac din această clădire una dintre cele mai frumoase din cetate; cu ușurință se pot deosebi  porticul renascentist, cele șase coloane corintice,   ferestrele  gotice de la primul etaj și cele renascentinste de  la etajul 2.

Arhitectura Venetiava in Drubrovnik

Fiecare străduță e specială și îmi amintește mult de Veneția, ampreta istorică a trecutului sub influența acesteia fiind clar. Apogeul cultural al Dubrovnik lui  fiind atins în secolele XV și XVI, când a concurat și s-a inspirat de la Veneția.

  • Fă un tur pe zidurile cetății și admiră Vechiul Oraș

Turul zidurilor este  destul de obositor si, abia odată ajuns sus, iți dai seama cât de mare e locul acesta. Intrarea e destul de costisitore, undeva pe la 16/17 euro, dar merită fiecare cent atât pentru panorama asupra portului și orașului vechi cât și pentru fotografiile pe care le vei obține, ca și amintiri ale acestei experiențe. Mare atenție, dacă eșți în plin sezon s-ar putea ca mersul pe zidurile înguste să nu ti se mai pară așa fain dat fiind că vei găși o baie de mulțime ☹.


Vedere de zidurile cetatii Duvrovnik

Îți recomand să ajungi fie la prima ora a dimineții sau după ora 4, când mulțimea se va mai atenua puțin. Un alt sfat pe care mi-aș fi dorit să îl primesc și eu este să ai la tine una sau două sticle de apă rece, pe lângă faptul că turul poate dura peste 2 ore, costurile apei în restaurantele de sus sunt aproape halucinante (ni s-au cerut și 6 euro pe o sticlă 😊).


Vedere de zidurile cetatii Duvrovnik

Trăiește Momentul!!

Sfatul aceste este cel mai bun pe care ți-l pot da « Go with the flow » : bucură-te de fiecare minut pe străduțele înguste pietruite, intră în magazine cu artizanat croat, cumpără bijuterii din argint (una dintre cele mai dragi perechi de cercei e de aici și lucrătura lor e fantastică) ; ia prânzul la una dintre tavernele din centrul istoric și ….absolut obligatoriu: mănâncă înghețată 😊.


Portul Dubrovnik

Nu am avut timp să facem plajă aici dar ne-am acordat timpul necesar pentru o plimbare prin portul din Dubrovnik și ne-am promis că altă dată vom aloca mai multe zile unei vacanțe aici.



Organizarea vacanței la New York: sfaturi utile (1)

Nici nu știu cu ce să încep atunci cand vreau să vorbesc despre vacanța la NYC😊. Nu pot descrie toate zilele full într-o singură relatare așa că voi încerca să îți povestesc cum ne-am organizat noi și ce anume am face diferit.

Decizia de a merge la NYC a venit natural atunci când ne făceam planurile pentru 2019, a fost mai mult un vis al jumătății travelfunpassion dar am intrat repede în joc și m-am lăsat purtată de val. 

Obținerea Vizei :
Profilul online și plată :
Procesul pentru obținerea vizei ne-a cam zăpăcit, dat fiind că nu prea știam de unde să o apucăm. Așa că am apelat la colega mea de la Părinți Călători (Cum-se-obtine-viza-sua-pentru-copii-si-adulti-in-2018/ ) știind că ea documentase destul de bine procesul.  De la ea am aflat siteurile unde să ne facem profilul ( http://www.ustraveldocs.com ), cum să ne plătim taxa ( https://cgifederal.secure.force.com ) și ce documente să avem la noi.

În completarea detaliilor pe care le găsiți la ea în articol, aș vrea să iți povestesc de ceea ce ne-am lovit noi când am creat profilul pentru obținerea vizei.
Întrebările pe care le-am avut eu pe formularul D-160 (https://ceac.state.gov/genniv/) au fost total diferite de cele ale jumătății tfp, și nu mă refer la cele cu stagiul militar ci mă refer la cele legate de studii, țările anterior vizitate, planurile exacte pe care le aveam déjà făcute pe SUA.
Panicoasă din fire cum sunt😊 , am crezut că era ceva aiurea cu profilul unuia dintre noi si de aceea el a primit întrebări diferite sau invers .

E total normal ! Întrebările pot apărea aleatoriu, unele clar diferite în funcție de sex dar majoritatea sunt generate de răspunsurile pe care le oferim anterior. Tot procesul de completare al profilului online a durat cam o ora pentru fiecare dintre noi.

Plata:
Noi am plătit online cu ING, numărul de confirmare cu care te poți programa la interviu a venit după 12 ore de la plată. Am sunat de vreo 2 ori la ambasada SUA pentru a înțelege de ce nu se genera codul de confirmare 😊.

Să nu faci ca mine : așteaptă și vei fi informat pe mail că e ok aă îți alegi orarul preferat. Ne-am programat amândoi la următorul slot liber în sistem, la prima oră a dimineții astfel încât să evităm să ne luăm zi liberă de la muncă.
Ca și info, poți plăți și la bancă taxa de 160 de dolari pentru viză dar tot va dura cam 24 de ore până la confirmarea acesteia în sistemul celor de la ambasada, așa că tu alegi cum vrei să plătești.

Interviul :
Am ajuns cu 20 de minute mai devreme decât programarea inițială și ne-am așezat cuminți la coadă, înfruntând frigul crunt de ianuarie pentru o oră și jumtatea. Deși mă așteptăm să intrăm exact la ora stabilită, nu știu exact ce s-a întâmplat, dar am așteptat destul de mult până când ăm fost primiți în ambasadă.  Controalele sunt la fel ca cele de la aeroport (ține cont că nu ai voie cu ruscasc în spate la interviu).  Telefoanele trebuie închise total pe perioada interviului deși, sincer, nu a verificat nimeni acest lucru 😊.

După ce am trecut de controlul de securitate, am așteptat frumos să vină rândul numărului nostru, oferit de paznic, la intrarea în sala de interviuri. Pozele pe care le făcusem inițial acasă, necesare pentru a completa profilul online, nu au fost acceptate, așa că ne-am făcut altele la mașinuțele din incinta ambasadei, contra sumei de 20 de ron (atenție, nu acceptă decât cash și nu da restul 😊).
Am trecut pe la 3 ghișee, fiecare dintre funcționari ne-a pus întrebări despre motivul pentru care mergeam la NYC, și de când suntem împreună 😊 (aici a trecut testul jumătatea tfp, deși aveam dubii clare că știe exact data de când suntem împreună 😊).

Eu îmi făcusem enorm de multe scenarii în cap despre aceste interviuri dar totul a decurs simplu și destul de rapid, oricum cred că decizia este  déjà luată când ajungi la ghișeu pe baza profilului online. Ni s-a confirmat că vom primi viza, am lăsat pașapoartele acolo iar peste 48 de ore, acestea ne-au fost trimise acasă cu curierul (plătit la sosire cu taxa de 24 de ron de persoană).

Să nu faci ca mine: Înainte de interviu citisem multe articole, încercând să aflu ce documente să avem cu noi: diplome de la facultate, acte de la casă, fișa de salariu sau cv ul updatat.  Nu am avut nevoie de vreun document și le-am cărat efectiv degeaba. Am văzut la coadă că și alte persoane fuseseră la fel de paranoice ca și mine dar nu am vazut vreun funcționar să ceară documente adiționale.

Cazare și zbor :
Noi aveam la momentul interviului deja cazarea rezervată pe booking.com cât și biletele de avion cumpărate, ceea ce poate fi un risc dacă nu ți se oferă viza. Dar am fost siguri că nu ar avea motive reale să ne refuze așa că am decis să ne organizăm în avans.

Zborul :
Bilețele de NYC au reprezentat o cheltuială majoră pentru bugetul de vacanță dar nu atât de scumpe cum am fi crezut inițial.

Am ales să zburăm cu Air France de la București, cu primul zbor de dimineață, cu escală de 5 ore la Paris CharlesDeGaulle și de acolo să avem legătură către New York. Datorită orarului de zbor am reușit să ajungem al NYC la ora 16:30  și să avem timp să luăm și pulsul orașului înainte de a ne trânti în patul micuț de hotel.
Am colege care au zburat direct de la Paris sau Bruxelles cu bilete sub 300 de euro spre NYC însă am calculat cât ar costa un zbor până la respectiva destinație, plus o cazare și am ales o variantă « mai curată » direct de la București, chiar daca financiar ne-a dus puțin mai mult decât zborul din alte orașe mari din Europa.  Îți recomand același lucru dat fiind că oricum e destul de obositor și așa : 2 ore până la Paris, 4-5 ore escală (o minima de 3 ore e ok pentru o escală la Charles De Gaulle) și alte 7 ore jum până la NYC.

Cazarea :
Și nu e deloc ușor să spun că e scumpă, atât de scumpă că îmi venea să îmi schimb părerea despre organizarea acestei vacanțe, noroc că luasem déjà zborul 😊.
M-am uitat foarte mult pe AirBnb și acolo opțiunile sunt mult mai bune din punct de vedere financiar, atâta timp cât accepți să stai în Brooklyn sau New Jersey, unde poți găsi apartamente foarte cochete. La inceput alesesem această opțiune însă, în doi, nu e foarte rentabilă, pentru că vei avea un spațiu mare și frumos, dar suma tot frumușică va fi 😊. Plus că trebuia să calculăm minim 40/50 de minute de la o destinație la alta, asta dacă stația de metrou era aproape.  Inițial ne doream să mergem și cu fratele meu și, în această situație, ideea unui apartament era ideală, dar am renunțat apoi la ea.

Am ales o soluție puțin mai scumpă, cu condiții clar mai slabe dar care a intrat în top prin poziția sa : Riverside Tower Hotelhttps://www.riversidetowerhotel.com/ ), lângă râul Huston, cu un view panoramic către new Jersey, la 20 de minute de mers pe jos de cele mai importante atracții din Manhattan. Hotelul acesta are 2 stele, camerele sunt foarte mici dar au baie (curată) în cameră, recepție non stop (foarte amabile persoanele de aici) și cu o locație imbatabilă ce ne-a persmis să venit noaptea târziu, pe jos, de pe Broadway (cam 30 de minute). Acestea erau punctele forte, pe de altă parte camera era mega mică, holul învechit, ușile foarte apropiate astfel încât ne trezea alarma vecinilor , cu mobila uzată și o saltea cam inconfortabilă.  Dar plecam la prima oră a dimineții și ne intoarceam seara foarte târziu. Așa că minusurile au fost anulate de aceste aspecte, hotelul a fost exact ce ne trebuia, am avut așteptările corect setate de la început.

Important: Toată organizarea a durat cam 3 luni și jumătate, din momentul în care am cumpărat biletele. Noi nu aveam nici măcar pașapoartele atunci când am făcut acest pas, așa că toată “hârțogaria” a durat ceva. Tot înainte de plecare ne-am luat biletele la muzee, spectacole, am decis intinerariul și modul de transport în NYC. Dar despre toate acestea îți voi povesti în relatarea următoare 😊.

Statuia Libertatii
Statuia Libertatii
Brooklyn Bridge

Pisa – micul oraș cu turn înclinat

Despre Pisa tot citisem și știam că e un alt orășel  șarmant din frumosul Nord al Italiei dar, până în primăvară, nu avusesem șansa să îl vizităm.

Italia este țara mea de suflet, poate de aceea vei găsi pe blog la fel multe povești despre ea ca și despre România și am tot bătut-o în lung și în lat în ultimii 14 ani.  Anul acesta am petrecut puțin mai mult timp în Genova (Genova, portul de pe coasta Liguriei) și am dat  o fugă și in Pisa într-una din acele zile.

Despre Pisa  știam doar că e la o mică distanță de destinațiile de top al Italiei precum Florența arta la superlativCinque Terre romantismul italian sau Toscana – cetăți medievale și vii nesfârșite

În din secolul al XI-lea  Pisa a fost una dintre cele mai importante republici maritime din Italia. Orașul a cunoscut o mare dezvoltare și, ca în orice zona  a Italiei, mare parte din bogăția sa a fost investită în clădiri cu arhitecturi deosebite, biserici deosebite și multă artă. Azi, Pisa este atât un centru studențesc foarte cunoscut dar se află și în topul turismului datorită Turnului Înclinat dar și datorită peisajelor foarte frumoase de pe cele două maluri ale râului Arno.

Scopul pentru care alesesem Pisa a fost să ne urcăm în turn și să facem și noi, ca 99,9% din turiști, poze funny cu respectivul turn:). Și nici nu îți închipui câtă imaginație poate exista  când vine vorba de Turnul înclinat și multitudinea de ipostaze inedite de a-l fotografia.

Fă un selfie la Turnul Înclinat

În Turn se găsește clopotul Catedralei din Pisa, ea însăși o mare bijuterie arhitecturală ce merită vizitată. De fapt, zona în care se află catedrală și, implicit, turnul, este plină de obiective turistice și un parc drăguț în care lumea se relaxează. Chiar dacă biletul pentru a urca în turn este destul de piperat și cozile îți vor pune la încercare orice urmă de răbdare, este un preț mult prea mic ce trebuie plătit pentru a te bucura de panoramă incredibilă asupra orașului.

Construcția Turnului cu clopot din Pisa a fost începută în anul 1174 și finalizată abia peste 176 de ani,  în 1350.  De-a lungul celor aproape două secole numeroși arhitecți și-au adus contribuția la ridicarea Turnului dar cel care avea să îl finalizeze va fi Tommaso di Andrea Pisano, cel care a cerut construirea părții superioare a turnului și schimbarea unghiului de înclinare de la nord la sud.

Mulți s-au tot întrebat de-a lungul vremii dacă acest turn poate cădea și tocmai din cauza acestei temeri, în 1990, s-au făcut numeroase lucrări de întărire a rezistenți și gradul de înclinare a fost corectat de la 10 grade la 3.99. Partea cea mai interesantă este că nimeni nu știe exact de ce acest turn este înclinat, deși numeroase ipoteze au fost vehiculate. Cea mai populară perspectivă este aceea că solul de jur împrejurul turnului este foarte nisipos din cauza inundațiilor râului Arno. Mai mult, există chiar și o legendă care spune că Gallileo, care era din Pisa, a făcut testul cu sabia, probabil în secolul al XVI-lea, aruncând-o din vârf pentru a testa masa și viteza:).

Relaxează-te pe iarba din Piazza del Duomo/ Dei Miracoli

Piazza Miracolelor (Piazza dei Miracoli), cea care în care se găsesc 5 din cele mai importante monumente din oraș, a intrat pe lista UNESCO în 1987. Așezându-te pe iarba din micul parc poți admira liniștit atât Turnul cât și Catedrala sau Baptiserul.

Noi ne-am cumpărat înghețată (că ce ar fi Italia fără Gelato?!:)) și am savurat-o de pe iarbă, înainte de a ne face curajul să intrăm în Catedrala Santa Maria Assunta.

Arhitectura catedralei este în stil Renascentist Florentin și majoritatea statuilor sunt cele originale, excepție făcând câteva dintre ele care, în secolul al XI-lea, au fost mutate în Muzeul Domului. Exteriorul e făcut din marmură colorată iar interiorul e în forma unei nave, cu numeroase picturi și sculpturi.

În 1959 un incediu a distus mare parte din colecția de artă Renascentistă însă, la scurt timp, numeroși artiști au fost angajați să refacă întreaga catedrală și să o redecoreze.

Baptiserul din Pisa poate fi admirat imediat ce intri pe Porta Nova, inaugurată de către familia De Medici în 1562.  Baptiserul impresionează prin mărime și,  ceea ce e mai puțin cunoscut, este că a fost construit înainte Turnului Înclinat (ridicat abia la 20 de ani de la inaugurarea Baptiserului & Catedralei).

M-a impresionat că arhitectura Baptiserului are și elemente de inspirație orientală deoarece, în calitate de port maritim, Pisa a avut numeorase legături cu Lumea Islamică, stabilindu-și centrele comerciale în toată zona din Africa de Nord. Construcția este dedicată Sf Ioan Botezătorul, arhitectul principal fiind Diotisalvi dar cei care și-au lăsat ampreta asupra stilului fiind Nicola și Giovanni Pisano (tatăl și fiul). Pe lângă faptul că este o clădire absolut impresionantă, Baptiserul Sf Ioan este cunoscut și datorită acusticii sale incredibile.

După ce ai petrecut câteva ore cocoțându-te în vârful Turnului sau în partea superioară a Baptiserului îți recomand să îți tragi sufletul la una dintre multele cafenele și să te pregătești pentru alți mulți km de mers prin centrul medival al orașului.

Nu o fi Pisa cel mai mare oraș din Italia dar clar ai atât de multe de admirat, pe lângă minunile din Piazza dei Miracoli.  Noi nu am avut atât de mult timp de vizitat dat fiind că după sutele de trepte de la Turn ne luptam cu o foame de lup, decizând să ne luăm prânzul târziu în Lucca, alt orășel medieval cu o arhitectură deosebită și un vibe extrem de tineresc:)

Portofino – sătucul italian care a cucerit Europa

Isola Marguerita Ligure

În timpul ultimului concediu am sperat să bifăm și multe zile de plajă așa că am ales să stăm câteva zile în Liguria. Dar cum planul de acasă nu se potrivește cu cel de la fața locului, am avut parte de multe zile ploioase ce ne-au determinat să ne plimbăm și să ajungem și în locuri care nu erau neapărat pe lista noastră.

Portofino – Gradina Castelului Brown

Într-o zi  dimineață în care nu părea ca vom avea altceva decât câțiva nori și stropi, am decis să ajungem și în Portofino. Auzisem că este o bijuterie pe coasta Liguriei, mai frumos și mai glamourous decât satucele din Cinque (Cinque Terre romantismul italian ) locul preferat al vedetelor și mai ales, ușor piperat financiar pentru “muritorul de rând” ca noi..

Well…dupa Cinque Terre nu credeam că mă mai poate uimi ceva dar ….lucrurile au stat fix pe dos în Portofino :).

Portofino

În primul rând, am fost sfătuiți de la început să nu parcăm acolo din cauza costului (10 euro ora)  ne-am oprit la 3 km depărtare, în Isola Marguerita Ligure, urmând să facem drumul de coastă pe jos.  Și da, drumul dintre cele 2 locații se face prin munte, pe o cărare foarte bine semnalizată ce permite o panoramă minunată asupra mării.

În mod miraculos am avut parte de soare, chiar dacă nu era neapărat vreme de plajă (pe lângă faptul că în Portofino plajele sunt private ) și am vizitat micul fost sat pescăresc cu case colorate.

Piazzeta Portofino

Era atât de fain totul încât nici nu am simțit cei 3 km de mers relaxant printre copaci și plante frumos mirositoare.  Mulți turiști aleseseră aceeași opțiune ca și noi dat fiind că ne-am interesectat cu destul de multe persoane pe drum de pământ depe versant.

Portofino

Ne-am început plimbarea cu prânzul, o pizza tradițională la o terasă micuță, ascunsă cumva de grupurile gălăgioase de turiști. Am vrut să evităm să ne așezam chiar în « piazzeta » nu doar din cauza prețurilor piperate (pe care le anticipasem) dar și din cauza aglomerației.

După această mică pauză binemeritată ne-am făcut un traseu de vizitat : Castelul Brown, Biserica Sf George, Portul și străduțele înguste și colorate.

Admiră panorama orașului de pe terasa de la Castelul Brown:

View Castelul Brown

Este imposibil să ratezi Castelul Brown deoarece se vede de oriunde ai fi în Portofino, cocoțat pe stânca abruptă, « admirând » portul încă de prin secolul al 15 lea.

In 1867 a fost achiziționat de către consulul britanic în Italia, Montague Yeats Brown, care a și cerut transformarea acestuia dintr-o fortăreața de apărare împotriva piraților într-o frumoasă și elegantă vilă tipic italiană.
Totul are o poveste în Portofino și aproape orice implică ceva romanțat, chiar și cei 2 pini de la intrarea în castel:).  Despre aceștia se spune că au fost plantați pentru a celebra nunta lui Brown: unul fiind dedicat soției și unul lui pentru a dăinui și a le spune povestea mai departe. Nu prea știu eu exact ce s-a întâmplat cu relația dintre ei dar pinii aceia clar au rezistat, dat fiind că pot fi admirați și în ziua de azi la intrarea în parcul castelului.

Castelul Brown

Abia în 1961 Castelul Brown a reintrat în posesisea primăriei Portofino iar dacă ai dâre de mână și multă dorință de frumos…il poți închiria să îl organizezi nunta.

View Castelul Brown

Ce să spun ?! frumoasă locația asta pentru a-ți face promisiuni de viitor mai ales dacă ai și unul sau două iahturi în port.
De pe balconul castelului poți vedea întregul port și te poți bucura de panorama impresionantă asupra mării iar dacă e prea cald, te porți ascunde în camerele răcoroase cu geamuri mari, acolo, unde, se pare, au poposit multe vedete de-a lungul vremii.

Pornește pe urmele cruciaților la Biserica Sf Gheorghe

San Giorgio) – Portofino

Biserica Sf Gheorghe (San Giorgio) din Portofino e mică albă și construită în 1154, tronând parcă din vârful dealului deasupra întregul port.

Cochetă și simplă aceasta ascunde o legenda frumoasă : se spune că în interiorul său sunt ascunse câteva relicve aduse de Cruciați din Țara Sfântă.  Biserica originală a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial, în timpul atacurilor dar la  scurt timp după încheierea luptelor, localnicii din Portofino au finanțat ridicarea unei noi construcții, pe același loc, cu aceeași arhitectură. Surprinzător comoara lor, adusă de  Cruciați, supraviețuise atacului și încă mai e protejată de zidurile bisericii. Nu am văzut aceste reliceve dar m-am bucurat puțin de răcoarea din interiorul clădirii cochete.

San Giorgio) – Portofino

Ne-am plimbat agale pe străduțele înguste “străjuite” de magazine exclusiviste unde m-am bucurat de o sesiune de « window shopping » căci e clar, Portofino nu e tocmai pentru buzunarul oricui când vine vorba de cumpărături. 

Portul Portofino

Dacă nu știai încă, Portofino e stațiunea preferata de vedetele de la Hollywood, atrase, poate, de plajele înguste și private, sau de culoarea caldă a clădirilor la apusul soarelui. Deși am sperat intens să mă lovesc de Di Caprio sau de George Clooney, nu am avut nici un noroc. M-am întors de mână tot cu jumătatea travelfunpassion, nici o șansă să fug cu vreo stea de la cinema :).

Portofino e perfect pentru o excursie de o zi, nu cred că este tocmai tipul meu de destinație pentru o vacanță mai lungă dar, atunci când ai văzut deja  Coasta Liguriei, acesta este unul dintre multe altele sătuce șarmante și romanțate.

Portul Portofino

Dacă ai vrea să citești mai multe despre vacanțele în Italia, urmărește și :

Cinque Terre romantismul italian

Florența arta la superlativ

Veneția orașul plutitor

Roma, la citta eterna zile fullpartea I

Roma, la citta eternazile full partea II

 

2 zile pe Coasta de Azur – întâlnire cu chic-ul franțuzesc

Festivalul de la Cannes e un fel de Mecca pentru orice iubitor de film european și era ce va ce îmi doream, de ceva vreme, să bifez în agenda mea de evenimente.  Întâmplarea a făcut ca mica excursie de la Genova pe Coasta de Azur să se suprapună și cu ultimul weekend de festival, ceea ce ne-a încântat enorm. Dar să nu ne entuziasmăm prea mult pentru că la fața locului ne-am mai dezumflat un pic în ce privește posibilitatea de a vedea un film în celebra sală Palais des Festivals.

San Remo

De la Genova, unde am petrecut câteva zile frumoase și unde ne vom întoarce mereu cu drag, am luat mașina și ne-am hotărât să facem o plimbare romantică pentru a admira coastă a Liguriei și să intrăm în Franța pe Coasta de Azur.

Știam că se fac doar 3 ore de la Genova până la Cannes, pe autostradă, dar ne-am dorit să ne bucurăm de culoarea incredibilă a mării și să ne oprim în fiecare orășel fie el italian sau francez. Am reușit să facem 6 ore și asta nu doar pentru că ne-am oprit în San Remo să facem poze dar pentru că drumul de coastă e îngust, greoi și foarte lent.

Liguria

Cazarea ne-o alesesem într-un mic apartament pe malul mării, în Cagne sur Mer un sătuc romanțat și foarte elegant, aflat la jumătatea distanței dintre Nisa și Cannes.

După ce ne-am cazat am pornit grăbiți către Cannes, mult prea entuziasmați încât să mai avem și energia să analizăm cumva Cagne sur Mer.

Cannes

Cannes și al sau festival de film
Dacă ai ajuns cu mașina la Cannes trebuie să știi că sunt parcări cu plată peste tot și că o oră costă între 2 și 3 euro. Dacă tot dai banii aceștia ar fi bine să te asiguri că parchezi cât mai aproape de zona pe care îți dorești să o vizitezi. Noi am parcat lângă Gară pentru a fi la doar 10 minute de mers pe jos de Palais des Festivals, acolo unde mă visam zâmbind de pe covorul roșu :).

Festival de Cannes

Din momentul în care am ieșit pe străzile pline de oameni veseli, eleganți și frumoși am fost ca un copil în parcul de distracții. Totul mi se părea o altă lume, plină de opulență dar și naturalețe, una în care îmi doream să îmi petrec câteva ore bune :).

Cannes

Bineînțeles că am încercat să găsim bilete la filmul din seara respectivă și tot bineînțeles ni s-a râs în față:). Ne dusesem total nepregătiți căci biletele la festival sunt un Sf Graal pentru toți cei veniți la Cannes în luna mai. Așa că ne-am bucurat doar de plimbarea pe faleza de lânga celebrele scări de la Palais des Festivals.

Am făcut numeroase poze, sperând să surprindem vreo celebritate…noi și celelate sute de oameni care se înghesuiau halucinant, asta ca să îi exclud pe cei care stăteau cu scăunel de la primele ore ale dimineții.

După vreo două ore de căscat gura și admirat rochii somptuase( și mai ales de lungi promisiuni că de      « luni mă apuc de dietă » după ce le vedeam siluetele), am plecat să ne bucurăm de plimbarea pe Riviera Fraceză .

Roberto Benigni – Cannes 2018

Și așa plimbându-ne noi dezamăgiți că nu întâlnisem nici o stea de cinema, mai că m -am lovit de  ….Roberto Benigni.  Da, da…celebru din La Vita e Bella era la 2 pași de mine, făcându-mi ziua și mai însorită și mai fericită. L-am pozat în timp ce dădea mâna liniștit cu cei ieșiți din zona de vedetisme și zâmbea elegant în obiectivul aparatelor de fotografiat :).

Roberto Benigni – Cannes 2018

Am descoperit opulența la ea acasă pe Riviera de la Cannes: baruri albe, terase sofiticate, muzică asuzitoare, animatoare frustrant de frumoase și clienți rupți parcă din filmele de la Hollywood. La toate acestea noi eram doar niște spectatori amuzați, gândindu-ne că nu știu oamenii ăștia că la noi, la Mamaia, există o lume asemănătoare…cu prețuri ușoar mai piperate:).

Cina ne-am luat-o la un Irish Pub, că deh…de ce să nu mănânci fish & chips când ești la Cannes ?! Asta și pentru că era singura terasă ce nu era plină ochi…am înțeles și de ce, după ce a sosit mâncarea. Dar cum eram prea fericiți încât să ne enervăm, am refuzat politicos ceea ce adusese chelnerița  aceea plictisită. Și bineînțeles, ca în orice țară civilizată, nu am plătit consumația atâta timp cât am spus clar că nu era conformă cu ceea ce trebuia.

Cagnes sur Mer

După lăsarea serii ne-am întors către micul Cagnes sur Mer, care a doua zi ne-a demonstrat clar că nu era nici mic și ,clar, nici anost.

Cagne sur Mer & Renoir

Acest fost sat de pescuit a devenit la începutul anilor 1970 o stațiune populară și plină de viață, datorită plajei sale, Cros-de-Cagnes. Astăzi, orașul imbină perfect tradiția și modernitatea, prin orașul său medieval (Haut de Cagnes), cu multe monumente și numeroase activități nautice și culturale.

Pentru a-ți araăa ce mult ne-a plăcut la Vila lui Renoir, în pădurea de măslini, am făcut chiar și un filmuleț: imaginile vorbesc de la sine:)

Ne-am început ziua cu un mic dejun delicios, cumpărat de la una dintre numeroasele brutării de pe malul mării, luat pe plaja întinsă, plină de pietre și foarte lină.  Deși ne bucuram de soarele arzător am decis să vizităm orașul medieval, aflat în vârful dealului.

Vila Renoir – Cagnes sur Mer

Ceea ce trebuie să știi e că acest elegant sat pescăresc a fost casa lui Renoir, în ultimii săi ani de viață. Vila lui Renoir, din milocul livezii cu măslini, poate fi vizitată și este locul perfect pentru a te bucura de cele 11 tablouri originale ale celebrului pictor dar și de sculpturi făcute în colaborare cu oaspeții săi.

Vila Renoir – Cagnes sur Mer

Această frumoasă casă Neo-Provensală a fost construită pentru Renoir, deja foarte bolnav la acea vreme, și familia sa, în 1908 și oferă câteva camere, unde încă se mai pot găsi obiecte originale de mobilier dar și un balcon ce ofera o panorama incredibila de-a lungul costei Antibelor.

Vila Renoir – Cagnes sur Mer
Vila Renoir – Cagnes sur Mer/ Atelierul de pictura

Le Haut-de-Cagnes & Grimaldi

Haut-de-Cagnes

Despre orășelul medieval citisem în drumul spre cazare și am fost curioși să îi străbatem străduțele dar și să ajungem la Palatul Grimaldi, aflat în inima Haut-de-Cagnes. Centrul medieval a fost numit sit istoric fracez în 1948, fiind considerat o oază de liniște și răcoare. Dacă nu știai, acesta este un centru medieval locuit, câțiva oameni au preferat să părăsească viață agitată de pe Coastă și să se retragă în clădirile istorice.

Haut-de-Cagnes

De-a lungul timpului foarte mult artiști ca Renoir, Soutine sau Modigliani au venit aici pentru a-și găsi insipiratia și s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc. De altfel, comunitatea artiștilor este destul de extinsă aici, având posibilitatea să găsești mici ateliere pe fiecare străduță.

Haut-de-Cagnes

După ce ai obosit de la atâta urcuș, te sfătuiesc să savurezi un sirop la una dintre cele 3 terase de lângă Palatul Grimaldi.

Ceea ce aș vrea să își spun este să nu încerci să vizitezi ceva între oră 12 :00 și 14 :00 căci totul este închis – sieta francezilor este mai rea decât cea a italienilor și nu le pasa de nimic altceva decât de ea:).

Haut-de-Cagnes
Haut-de-Cagnes

Ce am aflat despre acest Palatul Grimaldi Că a fost construit în 1310 de către una dintre cele mai înstărite familii și în interiorul său se află 3 alte muzee cu teme specifice zonei: Muzeul măslinilor,  o introducere în istoria și cultivarea acestei arte; Colecția obscură și excentrică Suzy-Solidor, un grup de portrete ale cabaretului chanteuse, pictate de prietenii săi artiști & și Muzeul Mediteranean al Artei Moderne, care conține picturi și ale artiștilor de secol XX îndrăgostiți de Coastă de Azur.
Dar deși nu am intrat să admirăm și noi aceste colecții, ne-am bucurat de câteva cadre furate în curtea interioară a Palatului, de scara largă ce îți oferea view ul spre întreaga construcție și de arborii seculari ce avea de spus atâtea și atâtea povești .

Din păcate nu am avut timp să facem tot ceea ce ne-am dorit în aceste două zile dar am decis că trebuie să ne întoarcem, să petrecem câteva zile și în Nisa și Ezre. Deși, fie vorba între noi, Nisa nu ne-a inspirat prea mult din mersul mașinii dar cine suntem noi să judecăm locul preferat de promenadă a vechii aristrocații europene ?!

Dacă vrei să afli mai mult despre destinații faine din Franța poți citi și:

Mont Saint Michel; Abația și legendele sale

Paris; magia unui oraș plin de istorie; partea I

Castelul VERSAILLES – Incursiune la Curtea Regelui Soare – partea III

Casteleul Vincennes – incursiune la curtea Regelui Soare partea II

Vaux-le-Vicomte Fontainebleau – incursiune la curtea Regelui Soare partea I

Deauville Trouville pe urmele lui Coco Chanel

Delfinariu și Microrezervatia Constanța-cum să redevii copil în câteva ore

Ce fac niște dobrogeni în fiecare weekend de vară? Păi merg la mare :). Și ce fac ei dacă e vremea urâtă rău ? Păi caută  locuri de pierdut vremea …nu de altă dar travelfunpassion nu prea suportă să stea în casă; vrea să descopere locuri noi și vrea să ți le arate și ție.

Azi vreau să îți spun cum a fost la Delfinariu și ce spectacole ne-au impresionat pe noi.

Am achiziționat online biletele – au o platformă care merge foarte bine și pe care te sfătuiesc să o folosești dacă nu vrei să pierzi mult timp la coadă.  Căci da..…era o coadă imensă la intrare, mulți părinți încercând să găsească o soluție pentru a nu îi ține pe cei mici închiși în cameră  (cam așa face și jumatatea travelfunpassion, doar, doar o scapa de gura mea 🙂).

Să revenim la biletele online: pentru fiecare tranzacție există o taxa de plată cu cardul dar prețul e mult prea mic astfel încât am preferat varianta comodității și le-am luat pe toate cu 2 ore înainte de spectacol.  Pe platformă scrie că ar trebuie să printezi biletele dar să știi că merge și cu codul direct pe telefon așa că nu alerga să găsești un xerox.  Poți alege unde își dorești să mergi: Planetariu, Observatorul Astronomic , Microrezervatie, Delfinariul, sau spectacolul cu lei de mare.

Ceea ce trebuie să știi este că Delfinariul face parte din  Complexul  Muzeal de Științe ale Naturii Constanța așa că poți opta și pentru o vizită la acvariul din piața Casinoului (opțiune la care noi am spus pass).

Pentru a afla cât costă fiecare spectacol poți intră pe pagina oficială și să verifici și dacă apar și spectacole noi : http://www.delfinariu.ro/ .

La spectacolul cu delfini era coadă și foarte aglomerat, poate și pentru că ziua era una înnorata și deloc optimistă pentru plajă, așa că aproape toți turiștii avuseseră aceeași idee că și noi :). Puțini oameni fără copii dar și eu mă bucur la vederea delfinilor la fel de mult ca și un copil așa că …ne-am integrat cumva în spațiu.

Showul cu cei 3 delfini ține 25 de minute dar nu îți dai seama când zboară timpul, mai ales dacă ești preocupat să le prinzi fiecare acrobație și să bați din palme mai tare decât puștiul de 3 ani de lângă tine:).

Ultima dată asistasem la un spectacol similar în Valencia și acela a fost mult mai lung și cu mai mulți delfini (cred că 6 sau 7) dar până la urmă vorbim de costuri diferite.

Delfinariul din Constanța este singurul din țara și știu că s-au confruntat cu ceva probleme financiare în ultimii ani dar acestea nu au afectat cele 3 mamifere, aduse tocmai din China.

Nu luasem inițial bilete pentru show-ul cu Lei de Mare însă în ultimul moment ne-am hotărât să mergem și la acesta, dat fiind că nici unul dintre noi nu mai văzuse unul similar.

Acest show este găzduit de către Delfinariul Constanța de doar 2 săptămâni și cei 3 lei de mare (2 femele și 1 mascul) sunt aduși din Paris (deși născuți în California).   Partea funny a întregului spectacol a fost dată de masculul Leu de Mare, care s-a încăpățânat să nu asculte « comezile » celor 2 antreoare care mențineau atmosfera.

În deschiderea spectacolului  am aflat  despre diferența dintre foci și leii de mare, reprezentație făcută cu grație  chiar de cele 2 « fetițe » astfel încât să înțeleagă toată lumea:).  Cel mai amuzant moment a fost când masculul Leu de mare a încercat să fure găleala cu pește în timp ce cele 2 « fetițe » făceau numeroase acrobații cu o minge.

Îți recomand cu căldură să te duci la acest spectacol, amuzant, frumos povestit de instructoare și inedit prin comportamentul total neascultător al masculului grupului.

La sfârșit am ieșit zâmbind și am făcut și un tur al Microrezervației, unde se pot întâlni diferite animăluțe (zebre, căprioare, porci mistreți, cai etc) și păsări (cele mai cool fiind pelicanii). Am insistat să urmăresc minute bune zborulul unui pelican astfel încât să am o fotografie de care să fiu mândră (rămăsesem eu cu frustrarea aceasta încă de la Jurilovca, atunci când pelicanii au fost scumpi la vedere).

Am continuat ziua cu o vizită la Muzeul de Arheologie Constanța și o cină copioasă la cel mai cunoscut resurant grecesc din Piața Ovidiu : Nikos (locul acela în care ne place să visam la vacanță doar gustând din tzatiki: http://www.nikosgreektaverna.ro/ ).  Dar despre asta îți povestesc în următorul nostru articol:).

Dacă vrei să știi mai multe despre travelfunpassion ne poți urmări și pe Facebook, Instagram & Youtube.

Dacă te interesează mai multe destinații din Dobrogea poți găsi detalii la:

Enisala cetatea genoveză de pe tărâm dobrogean

Dobrogea – Histria & Ibida

Dobrogea frumusețea naturală partea I

Adamclisi – insursiune în istoria dobrogeană

Gura Portiței Raiul sălbatic din Dobrogea

Left Menu Icon
TravelFunPassion