Travel better, cheaper, smarter
  • Menu
  • Menu

Tag - Polonia

De jur imprejurul Cracoviei – excursii de o zi

Și dacă tot ți-am spus eu cât de mult mi-a plăcut Cracovia (https://www.travelfunpassion.com/2018/01/21/cracovia-vechea-capitala-de-pe-malul-vistulei/ ) și ce perioadă faină am avut acolo,  o să îți povestesc și ce poți face dacă vrei să descoperi împrejurimile vechii capitale medievale poloneze. Cum am avut avut ceva timp  de petrecut  în Cracovia și am avut parte și de oameni mișto rău, am încercat să organizăm chestii în fiecare weekend.

Voi începe cu poveștile mai vesele în care două fete blonde (da, da…eram cu prietena mea cu care am împărțit perioada aceea cu proiecte frumoase și multe vise de viitor) încercau să își ocupe weekendurile de iarnă după foarte multele sesiuni de shopping:). Căci dacă data trecută, când am vorbit despre Polonia, nu ți-am spus, acesta este un paradis pentru shopping addicted: magazine multe, reduceri fantastice și haine foarte faineJ.

Caută căldura pe drumul sării din “inima pamantului” –  Minele de sare de la Wieliczka

Salt mine Wieliczka
Mina de sare Wieliczka

Pentru că eram un pic comode, am ales să luăm un tur organizat din Cracovia, cu un mini bus care ne-a cules din fața hotelului și ne-a asigurat transportul, biletul de intrare la mine și vizita ghidată. Poți alege din diferite tururi organizate acolo (toate au parte de însoțitor de grup) și nu uita să te încalți adecvat unei vizite în « inima pamantului ». Ceea ce trebuie să știi e că mina de sare de la Wieliczka este un monument național iubit, care a fost inclusă în 1978 și pe lista patromoniului UNESCO (cu 12 obiective protejate).

Salt mine Wieliczka
Mina de sare Wieliczka

Noi am ales un tur simplu, de turiști, deși puteam alege și tururi mai complicate : cel al minerilor, al misterelor minei, al pelerinilor sau turul aventurierilor. Îți dai seama că pentru cele din urmă era necesar un echipament special și ceva experiență așa că noi ne-am limitat la acela care ne-a arătat vechile camere cu candelabre sculptate în sare, cu mai mult de 800 de scări, din care primele 350 te coboară în subsol.

Salt mine Wieliczka
Mina de sare Wieliczka

Era pentru prima dată când ajungeam într-o mină de sare și am rămas uimită de meticulozitatea celor care făcuseră din vechile culoare adevărate opere de arta : sculpturi, pasaje secrete ce nu m-au lăsat să simnt cele 3 ore de tur cum au trecut:).

Salt mine Wieliczka
Mina de sare Wieliczka

Bineînțeles că și aici avem o legendă frumoasă cu capete regale: se spune că prințesa Kinka, în voiajul de miere, și-a pierdut inelul de logodnă la Wieliczka și  a cerut supușilor să sape și să îl caute. Așa a fost scos primul bulgăre de sare din mina, care, din secolul al XIII-lea până în 2007, a produs cea mai mare cantitate de sare din Europa.  Pentru a o omagia pe prințesa uitucă (sau poate prea îndragostită:), în mină se găsește o Capelă sculptată în piatră și sare, închinată acesteia dar în care putem găsi și statuia Papei Ioan al II-lea.

Salt mine Wieliczka
Mina de sare Wieliczka
Papa Ioana al-II-lea – Mina de sare Wieliczka

Noi ne-am distrat ascultând poveștile ghidului, l-am și contrazis de câteva ori (că deh, eram și noi puse pe glume :))  si ne-am bucurat să ne încălzim oasele puțin dat fiind că temperatura în tot timpului anului e de 14-16 grade iar afară, în acel aprilie, era cam minus 10 .

 Admiră Cracovia de la înălțimea Movilei lui Tadeusz Kościuszko

Movila lui Tadeusz Kościuszko
Movila lui Tadeusz Kościuszko

De jur împrejurul orașului se află 4 movile înalte, fiecare având un nume diferit în funcție de istoria și apariția ei. Noi am ajuns într-o după amiază friguroasă de aprilie să facem un om de zapadă pe Movila lui Tadeusz Kościuszko, cea mai nouă dintre cele 4, dedicată eroului național cu același nume.

Muzeul lui Tadeusz Kościuszko

Movila Tadeusz Kościuszko a fost ridicată în 1820 în cinstea eroului național din Răscoala de la 1794, cu pământ adus special din locul bătăliilor în care luptase dar și din Statele Unite, unde acesta a avut un important rol ca inginer în Războiului de Independență J.

muzeul lui Tadeusz Kościuszko

Movila are o înălțime de 333 de metri deasupra mării așa că, o dată ajunse aici, am putut să admirăm întregul oraș dar și văile înconjuratore și pădurile acoperite de straturi groase de zăpadă. După ce ne-am bucurat de plimbare și de aerul rece am vizitat Fortul Cracoviei, ridicat lângă Movilă, la mijlocul secolului al XIX-lea, de către austrieci pentru apărarea orașului împotriva atacurilor ruse.

Movila lui Tadeusz Kościuszko

Așa că ne-am plimbat pe zidurile vechi, am admirat expoziția de personaje de ceară și, apoi,  am făcut și un…Iepure de Zapada…cum altfel în luna când colegii noștrii polonezi sărbătoreau Paștele ?! J.

 Încărca-te de curaj și fă o vizită la Auschwitz

Vizită la Auschwitz

Despre ce înseamnă Auschwitz aș vrea să nu insist foarte mult dar ceea ce pot spune este că acest tur este unul necesar. Colegii polonezi refuză să vorbească despre ce înseamnă lagărele de concentrare, majoritatea nu vizitaseră și nu aveau de gând să facă acest lucru în viitorul apropiat. Ne-am luat bilete pentru vizită cu o agenție ce oferea tururi, venind să ne ia din fată hotelului și oferind totul în prețul biletului plătit cu ei. Este aceeași agenție cu care am book uit și biletul pentru Mină de sare (recomand acest gen de excursii chiar dacă puțin mai scumpe decât dacă ai merge pe cont propiu).

Recunosc acum că nu am știut clar în cece ne băgam cu această vizită: eram amândouă destul de cunoscătoare a celui de-al doilea război mondial, știam statisticile și ce însemna Holocaustul însă nu am anticipat deloc impresia pe care această vizită o va lasă asupra noastră.

Pe drumul către Muzeul Auschwitz, în autocar, ni s-a pus un filmuleț descărcat probabil de pe History despre Holocaust și numărul crimelor făcute asupra etnicilor evrei. Ceea ce trebuie să spun e că sunt o persoană extrem de cerebrală și mă așteptam de la această vizită să fie că oricare alta de la un muzeu : lucru totalmente fals dacă stau să mă gandesc că am ajuns în apropierea sărbătoririi a 68 de ani de la eliberarea lagărelor (27 ianuarie) și că mulți dintre vizitatori aveau o vârstă considerabilă sau era urmași ai celor care trecuseră prin aceste lagăre.

Vizită la Auschwitz

Un alt fapt pe care vreau să îl menționez (că am spus clar că nu voi vorbi sau prezenta poze cu ceea ce am văzut acolo) este că ghida, care a oferit explicații grupului, era de departe cea mai emotivă și părtinitoare persoană vis-a vis de problema evreilor ceea ce a dus la câteva polemici atât cu membri ai grupului dar și cu mine. Căci așa cum menționam mai sus : mă așteptam de la un ghid să fie calm, deloc părtinitor și să prezinte strict fapte istorice : de aceea i-am atras de câteva ori atenția J.

Vizita a fost formată din 2 parti : la Muzeul Auschwitz, primul lagăr de muncă forțată, dedicat inițial polonezilor, construit într-o fostă bază miliatara, în care se păstrează majoritatea obiectelor confiscate de la prizonieri și Lagărul Bikernau, cel care a fost construit, mult mai târziu, cu unic scop de exterminare a prizonierilor.

În lagărul Bikernau am simțit experiența aproape în oase, dat fiind vântul puternic, cele peste minus 17 grade din câmpul deschis și cele câteva barăci care au rămas în picioare după eliberarea din 1945

Chiar dacă ești specialist în cel de-al doilea război mondial și chiar dacă nu…cred că vizita aici este ceva ce trebuie facut : poate doar pentru a înțelege, încă o dată, că trebuie să luptăm împotriva tutror mișcărilor naționaliste. Ele pot crea monștri, distruge destine și începe războaie de distrugere în masă. Știu că sunt multe crime împotriva umanității, că majoritatea nu sunt atât de mediatizate precum Holocaustul (Homodorul din Ucraina, Lagărele de muncă din Rusia, războiul din Rwanda sau Criza Darfur) însă este ceva ce nu trebuie uitat astfel încât evitarea acestuia să fie o priotate pentru guvernele moderne.

Relaxeaza-te Movila Argintire, la Mânastirea Camaldolese

Camaldolese Monastery
Mânastirea Camaldolese

Trebuie să închei într-o notă optimistă 🙂 așa că te invit să faci o plimbare la mânăstirea Camaldolese, aflată pe un drum pitoresc de țară, lângă Cracovia. Eu am avut șansa să o văd în 2016 și am regretat că nu am știut mai devreme despre acest loc : pe lângă istoria mănăstirii, mi-a plăcut plimbarea pe dealurile din împrejurimi, fotografiatul  lebedelor ce se aflau pe malul Vistule, peisajul calm, de țară.

Monastery Camaldolese
Mânastirea Camaldolese

Movila Argintie are peste 326 de metri înălțime iar Mânăstirea a început să fie ridicată în anii 1609-1630 și este formată atât din Biserica Adormirii Maicii Domnului cât și din diferite schituri. Noi am ajuns într-o duminică, zona fiind extrem de aglomerată de către cei veniți la rugăciune.

Monastery Camaldolese
Mânastirea Camaldolese

A fost o ieșire de o jumătate de zi – iarnă (cum altfel ?!) însă cred că primăvara sau vara o plimbare cu bicicleta din Cracovia la Mânăstirea Camaldolese îți poate da șansa să înțelegi mai bine de ce Polonia e totuși o țară frumoasă J.

Krakow
Cracoviaq

Cracovia – vechea capitală de pe malul Vistulei

Am scris « la cald », în  2016, despre Varșovia  (Varșovia – pasărea Phoenix a Poloniei (partea 2) , Gdansk (Gdansk – port istoric la marea Baltică)  și Modlin  (Modlin – fortăreața din orașul fantomă când eram în Varșovia dar încă nu am găsit timpul să scriu despre Cracovia.  

Aterizam într-o zi geroasă de ianuarie 2013  pe micul aeroport militar și orașul nu părea să îmi promită nimic bun în următoarele luni pe care trebuia sa le petrec în el, sentiment care m-a speriat  câteva zile bune. 

Cracovia 2016 – coming back

Abia după ce am avut șansa să descopăr Cracovia am înțeles că eu acolo voi avea o perioadă foarte frumoasă: am cunoscut oameni mișto, am vizitat orașul cu toate ungherele sale ascunse și am descoperit pagini din istoria Poloniei pe care mulți ar dori să le uite pentru întotdeauna .

Să o luăm cu începutul : e frig iarna în Cracovia, atât de frig încât uneori nu reușești să respiri dar e atât de frumos acest oraș intact. De ce spun intact? Pentru că e unul dintre puținele care nu au fost bombardate în timpul celui de-al doilea război mondial.

Cracovia a rămas cel mai important oraș din partea sud-vestică a țării până în septembrie 1939, când Hitler și Stalin au invadat țara și l-au impărtit între ei. Pe teritoriul ocupat de naziști s-a creat un protectorat, cu domiciliul guvernatorului general, iar orașul istoric a supraviețuit aproape în totalitate ofensivei sovietice din ianuarie 1945.

Crearea Cracoviei a  fost mereu învăluită în mister, dincolo de detaliile istorice, există o legendă frumoasă despre un dragon, un viteaz, o prințesă și o căsătorie ce a ținut 3 zile și 3 nopți (sună cunoscut ?!)

Se spune că pe dealul Wawel locuia în dragon ce scuipa foc (cum altfel ?!) și avea o deosebită plăcere să mănânce tinere (ce surpiză) și mulți tineri viteji încercau să îl omoare atât pentru a elibera orașul dar mai ales pentru a primi mână fetei regelui Krakus, cel care întemeiase Cracovia. Skuba, un ucenic de la o școală de meserii a reușit să păcălească bestia, creând un fel de « cal troian » polonez: a umplut un miel cu sulf și l-a lăsat în fața peșterii dragonului. Însetat, acesta din urmă, a băut atât de multă apă din Vistula încât s-a umflat și a bubuit. Așa că, fericit regele, i-a oferit-o pe fată de soție (da, știu alt clișeu) și tânărul cuplu a pus temelia complexului Wawel, la bazele zidurilor carora încă  se poate vizita peștera dragonului.

Spune-mi tu că sunt naivă dar mie tot îmi plac poveștile astea cu prinți și prințese chiar dacă știm cu toții că în general sfârșeau prin a-și pierde, literalmete, capetele 🙂.

Acum că știi și legenda, trebuie să înțelegi și de ce merită să faci un drum până în Cracovia.

Mergi pe urmele regilor și descoperă viața fostei capitale medivale

Intrarea în zona « regilor » se face somptuos pe Poarta Florianska, turnul acesteia  rezistând încă din 1307, singura piesă originală din zidurile ce înconjurau  Centrul Vechi. Pe vremuri, această poartă marca intrarea celor ce participau la procesiunea regală  și le purta pașii pe străzile ce duceau către Castelul Wawel.

Ceea ce mi-a plăcut mereu a fost imaginea artistică, boemă, din jurul porții Florianska, cu numeroși artiști stradali ce cântă la diferite instrumente sau cu pictori ce își expun tablourile pe pereți, pe jos, oriunde găsesc un colțisor liber:).

Shopping în  Piață Centrală (Rynek Glówny)

Rynek Glówny

Această este una dintre cele mai mari piețe medievale din lume, simbolul orașului și al centrului vechi din Cracovia. E plină de viață, de tineri (orașul fiind centru studențesc), de porumbei, de magazine cu bijuterii de chilimbar și de turiști amețiți de această atmosferă evervescenta.

Asa arata un turist fericit

Oriunde îți rotești ochii vezi ceva care îți atrage privirea ca un magnet : Basilica Sfânta Maria, Holul de hârtie, Turnul Primăriei și statuia poetului polonez Adam Mickiewicz. Dar dincolo de fiecare obiectiv în parte, cel mai relaxant lucru e să stai la oricare din multele terase și să te bucuri de întregul tablou. Dar ceea ce mi-am dorit mereu a fost o plimbare cu caleașca:).

« Holul de hârtie »( Sukiennice) este vechea piață a orașului, cu o culoare roșiatică în lumina soarelui și cu o mulțime de tarabe ce vând bijuterii de chilimbar, suveniruri, artizanat și obiecte de piele (și nu uita că shopping se făcea aici și acum 700 de ani – asta da experiență 🙂).

Intră într-una dintre vechile biserici

Biserica Șfinților Petru & Pavel

Ceea ce trebuie să ții minte e că orașul asta  l-a dat pe Papa Ioan II și că polonezii sunt persoane profund catolice ce încă își ghidează viața după canoanele bisericii. Așa că nu este nici o surpriză dacă spun că multe din obiectivele turistice din Cracovia sunt lăcașuri de cult.

Biserica Șfinților Petru & Pavel: primul loc de rugăciune iezuit a fost construit în anii 1600 și impresionează prin construcția impozantă dar și prin cele 12 statui de sfinți ce « păzesc » intrarea. Cripta este văzută ca un Pantheon pentru artiștii și membrii societății culturale poloneze.

Biserica Șfinților Petru & Pavel

Basilica Sfântul Francisc:  este una dintre cele mai colorate biserici pe care le-am văzut vreodată, cu multe elemente de Art Nouveau, flori și geometrii speciale.  Construcția acesteia a început în secolul al 13 lea și a fost prima făcută integral din cărămidă.  Este cunoscută în special datorită picturilor făcute de controversatul artist polonez Stanisław Wyspiański.

Basilica Sfânta Maria

Basilica Sfânta Maria : a fost ridicată în secolul al 13 lea și reconstruită din temelii în cel de-al 14-lea, după distrugerile tătarilor. Și nu e impunătoare doar prin  felul cum « tronează »  în mijlocul Pieței Centrale (Rynek Glówny )dar îți oferă și un spectacol deosebit: schimbarea fiecărei ore este anunțată de cântecul unui trompetist din vârful turnurilor iar dacă te afli dimineața, foarte devreme, în basilică poți asista la ritualul dezvelirii altarului de către măicuțe.

Basilica Sfânta Maria

Planifică din timp Castelul Wawel

Castelul Wawel

Despre Wawel aș putea vorbi ore întregi și nu doar pentru că m-a impresionat  complexul de clădiri sau expozițiile pe care le găzduiește dar pentru că se afla  în fața ferestrei hotelului în care mi-am petrecut mult timp (Novotel). Puteam să admir măreața construcție din vârful dealului la orice oră și să o văd în diferite nuanțe de la răsărit la apusul soarelui, reflectându-se  în apa Vistulei.

Complexul Wawel

Wawel este format din Castel și din Catedrală, amândouă adăpostind mare parte din bijuteriile coroanei și alte opere de artă de o valoare inestimabilă. Întregul complex e întreținut impecabil și ai nevoie de câteva ore bune pentru a vizita fiecare expoziție, fiind indicat să îți rezervi biletele în avans.

Catedrala a fost martora tuturor ceremoniilor de încoronare a regilor polonezi. Prima catedrală, cea de la 1020 a ars iar  ceea ce se poate vizita acum a  fost reconstruită în 1364 la porunca primului rege polonez ce își dorea enorm să fie încoronat în incinta Wawel.

Cripta să a devenit locul de odihnă pentru mare parte din membrii casei regale poloneze dar și a conducătorilor din perioadă modernă, ultimii adăugați fiind președintele polonez Lech Kaczyński și soția sa, Maria, morți în timpul accidentului aviatic de la Smolensk din 2010.

Ctedrala din complexul Wawel

Adevărata atracție a catedralei este, însă, intrarea, și nu pentru arhitectură ci pentru « oasele dragonului » atârnate exact în partea de sus. Se spune că 2 dintre oasele dragonului omorât de către viteazul Skuba au fost atârnate la ușa catedralei pentru puterile lor magice de a proteja orașul. Ce încantătoare ar fi  povestea dacă aceste rămăsitele ar fi cu adevărat mitologice dar oasele aparțin fie unei  balene sau unui  mamut.

Indiferent de originea lor adevărată, ele sunt acolo de secole și sunt investite cu puteri supranaturale în cultura populară :).

Castelul Wawel & Vistula de la geamul hotelului

Castelul a fost folosit ca și reședința oficială pentru toți regii și reginele poloneze până la mutarea capitale în Varșovia în 1596. Această mișcare a reprezentat un pas înapoi în dezvoltarea castelului ce fusese mereu considerat una dintre podoabele arhitecturale poloneze, ducând la decăderea sa în timpul ocupației austriece, când a fost transformat în spital militar.

Cracovia

Povestea castelului a apărut iar în paginile de istorie într-o perioadă în care valorile erau bombardate: în cel de-al doilea război mondial. Guvernatorul nazist  Hans Frank a ales ca și locuință de serviciu castelul de la Wawel, ceea ce a dus la punerea sa sub protectoratul nazist.

În circumstanțele în care Varșovia plânge încă după distrugerile în masă făcute de către naziști în 1944, Cracovia a rămas aproape neatinsă din ordinul lor : să fie și asta unul dintre motivele pentru care locuintorii celor 2 orașe se urăsc atât de tare ? Poate…cred că și ei încă mai descoperă :))

Bea o cafea în Cartierul Evreiesc

Să îți mai amintesc despre tragedia evreilor și al doilea război este clar inutil, să îți spun că Polonia a fost dezintegrată este iar ceva arhicunoscut  așa că îți povestesc ce fain e acum în cartierul evreiesc, Kazimierz. Cele mai faine petreceri se organizează în Kazimierz, cele mai hip cafenele sunt aici și dacă vrei să respiri ceva atmosferă hister-culturală, aici este locul perfect. Am savurat multe cafele în zilele de weekend, ne-am plimbat și am bârfit pe străzile cu cărămizi roșiatice și oameni liniștiți.  Trecând prin cartierul evreiesc vei descoperi numeroase galerii de artă, magazine de antichități, sinagoci și clădiri istorice.

E ca și cum oricând ai merge pe străduțele din Kazimierz vei putea să te deconectezi, aici se întâlnesc polonezii și turiștii la un loc punând de cele mai țări seri de dans (hei, suntem în Polonia, fără vodcă multă nu există party până în zori :)).

Încheie ziua hrănind lebedele de pe Vistula

În orice anotimp te-ai afla pe malul Vistulei e mereu plin de oameni care fac sport, se plimbă, hrănesc lebedele și …daca e vară, fac plajă:). Da, ai auzit bine, vara oamenii își pun costumele de baie, își aduc păturica, sandvișul și o carte și se bronzează pe malul Vistulei. Cum am prins și ceva zile călduroase în 2013, m-am bucurat de iarba de la malul apei deși, recunosc, nu am avut curajul să fac și plajă :).

Iarna e plăcut să vezi frumoasele lebede pe apele înghețate, care rezistă de la an la an datorită hranei pe care o primesc de la localnici în schimbul tuturor fotografiilor în care apar ca și modele:)

Îți voi povesti și ceea ce poți faci în jurul Cracoviei în excursii de o zi deoarece zona e plină de surprize peisagistice și istorice senzaționale (Castelul de lângă Cracovia, Biserica pierdută, Minele de sare sau, poate trist dar necesar istoric, muzeul și memorialul lagarului Auschwitz-Birkenau).

Varșovia – pasărea Phoenix a Poloniei (partea 2)

Așa cum spuneam în prima parte a descrierii mele despre Varșovia, în această a doua povestire voi încerca să dau câteva sugestii despre cum ne putem relaxa atunci când nu mai avem chef de muzee și de istorie (orice legat de distrugerea armatei naziste).

Să mergem deci să cunoaștem parcurile din Varșovia, restaurantele și cluburile în care putem să savurăm un cocktail și muzică bună.

Varsovia noaptea
  •  Fă o plimbare lungă în Łazienki Park

Parcul Łazienki este cel mai mare din Varșovia, încărcat de istorie și cultură, cu peste 76 de hectare de „verde”, este unul dintre cele mai importante destinații în timpul unei mici excursii în capitală.

Lazienki toamna tarziu

Łazienki oferă o gamă largă de activităti și evenimente culturale, pe  lângă plimbările în aer liber. Este, de asemenea, un loc important pentru iubitorii de muzică. Timp de 50 de ani, lângă cel mai faimos monument Frederic Chopin,  în zilele de weekend,  pe timpul verii, au loc concerte gratuite de pian, locul fiind preferat atât de turiști dar și de iubitorii de muzică.

Statuia lui Chopin din parc
Grădinile Regale Łazienki  fost create de către regele Stanislaw  secolul  XVIII-lea conținând Palatul de pe  Insulă si Orangeria, ambele transformate azi  muzee.
Stanisław a transformat Palatul de pe insulă intr-un muzeu vila in care a prezentat cele mai valoroase picturi din colecția sa (peste 2.289 de opere de artă ai marilor artiști europeni). 
Castelul de pe apa

 

Grădinile regale din Łazienki reprezintă o soluție relaxantă atât pentru părinții încântați  de viată culturală bogată cât și pentru copiii îndrăgostiți de micile vietăti de pe lângă palat: fazani, veverițe, lebele, rațe și gâște:)).

Intrarea în Palatul de pe Insulă  se poate face între orele 11:00  16:00 pm, în  fiecare zi a săptămânii iar biletul  jur de 25 de zloți (reduceri fiind aplicate copiilor, studenților și pensionarilor).

Palatul Myślewicki este o  atracție din parcul Łazienki cu o bogată istorie si viata artistică. Inițial acesta  fost locuit de curtenii regelui iar mai târziu de către nepotul acestuia, Józef Antoni Poniatowski.  După secolul al 19-lea, palatul  a fost folosit pentru vizitele oficiale ale unor mari personalității ale lumii precum Napoleon sau președintele SUA, Nixon.

Vechia Orangerie a fost construită pentru a găzdui copaci și plante exotice în sezonul de iarnă. Teatrul Regal este situat în Orangerie împreună cu Galeria, care conține și colecția personală de sculpturi a lui Stanislaw.

Vechia Oramgerie

Atât Orangeria (ridicată în anii 1785-88) cât și Teatrul Regal sunt dintre puținele care au supraviețuit în forma orginala, ultimul fiind chiar unul dintre singurele teatre autentice judiciare din secolul al XVIII-în Europa.

Teatrul a fost deschis pentru prima dată la 6 septembrie 1788 și a fost descris ca având o arhitectură de o calitate izbitoare  în grandoare și opulență .

Teatrul din Orangerie

Plimbările pe aleile largi, înconjurate de arbori seculari, crează mereu idea unei întoarceri în trecutul furtunos al Poloniei.
Sunt multe de văzut în acest parc așa că te invit să descoperi și alte minunății doar străbătând Grădinile japoneze sau admirând templul Afroditei.

Templul Afroditei

  •  Păstrează un moment de reculegere la mormântul soldatului necunoscut 

Deși nu recomand în general astfel de activități, acest lucru este aproape inevitabil într-un oraș ca Varșovia, marcat de război și lupte de independență.

 

Mormantul soldatului necunoscut
Mormântul este constant luminat de o flacără și pazit de către BatalionulReprezentant al armatei poloneze. Aici au loc majoritatea comemorarilor militare oficiale unde reprezentanții străini pot depune un omagiu istoriei tumultoase a orașului. Să te oprești aici nu e un „must done” al unei excursii însă vizita poate fi ușor încorporată într-o lungă plimbare prin parc sau o mică pauză în piața largă de lângă.
Dacă tot ai ajuns până aici, este indicat să admiri statuile, să patinezi (dacă e iarnă) sau să te bucuri de o tură cu bicicletă (în anotimpul cald).
  •  Bucură-te de bucătaria poloneză și savurează băuturile locale

O vizită în Polonia fără a gusta din bucătele tradițioanale nu este completă. În Varșovia există numeroase restaurante cu mâncare tipic poloneză dar și multe cu bucătărie internațioanală. Am preferat dintodeauna să gust din mâncarea locală pestru că este un alt mod de a cunoaște o cultură și de a te bucura de gusturi cu adevărat inedite:).

Pierogi sau îmbinarea perfectă între bucătăria poloneză și cea rusească:).

Pierogi sunt găluște umplute  de origine est-europeană. Ele sunt realizateprin înfășurarea de buzunărele de aluat nedospit în jurul unei umpluturisărate sau dulci și gătită în apă clocotită. Aceste găluște sunt populare înslavă (poloneză, rusă, slovacă, ucraineană), baltice (Letonia, Lituania), nu sunt deloc o mancare ușoară dar foarte gustoasă.  Cele sărate pot fi servite cu sos de unt sau jumări prăjite iar cele dulci cu dulceață de vișine, căpșuni sau smântâna dulce.

Pierogi cu carne si branza cu sos de jumari prajite

Eu le-am evitat îndelung din cauza aportului caloric însă odată gustate am dorit să știu cat mai multe despre cum sunt făcute pentru a încerca și eu:). Restaurantul preferat a fost Zapiecek , un fel de paradis al găluștelor poloneze și al băuturilor tradiționale:)

Aș sugera chiar să încerci ca la cele sărate să adaugi un shoot de vodkă (Żubrówka) iar la cele dulci o bere fiartă cu gust de ghimbir:).

Bere fiarta cu suc de ghimbir
Zapiekanka sau pizza poloneză:).

a fel ca shaworma de la noi, Zapiekanka este mancarea preferată a tinerilor după nopțile lungi de dans 🙂 asta și pentru că merge perfect după vodkă :)).

Zapiekanka este de fapt un sandwich făcut pe jumătate dintr-o baghetă saualtă rolă lungă de pâine, acoperit cu ciuperci albe sote, brânză și opțional alte ingrediente, și prăjită, până când brânza se topește. Servit la cald cu ketchup, acesta este un popular aliment stradă în Polonia. Originea sa datează din1970 și este asociat cu vremurile austere ale regimului comunist din Polonia,dar se bucura  de succes reînnoit în secolul 21, mai ales printre tineri.

Żubrówka sau „apa zeilor”

Vodka mea preferata

Am încercat această vodkă acum 3 ani și, deși nu sunt un mare fan al băuturilor spirtoase, am gustat-o de nenumărate ori fie simplă sau cu suc de mere verzi (combinația tradițională:)). Zubrowka este o vodkă distilată din secară și îmbuteliată la 40% alcool. Aroma sa este unică și cu diferite gusturi de vanilie, nucă de cocos și note de migdale.
Un firicel de iarba zimbrului, care crește în Pădurea Bialowieza, este plasat în mod tradițional în fiecare sticlă de Zubrowka, deși acest lucru este în mare măsură decorativ.

  •  Pregăteș-te de o noapte albă de distracție 

Polonia este o altă țara care, ca și România, pune foarte multt preț pe distracție:). Varșovia are numeroase cluburi și locuri care după lăsarea întunericului se transformă în locuri de dans și amuzament pentru toate categoriile de vârste.

Unde să bem cele mai bune cocktailuri și cea mai bună bere din Varșovia:)?

NaLato (http://na-lato.com/) – un clubuleț cochet cu muzică gen oldies goldies, care ziua ține loc de restaurant tradițional iar seara servește cele mai bune cocktailuri. Am încercat shooturi cu vodkă de piersici sau lămâie senzaționale.

Browarmia Królewska este un restaurant care își produce berea în casă, după o rețetă veche, atât bere brună cât și blondă sau nefiltrată. Prețurile nu sunt chiar mici (în jur de 12/15 zloți paharul mare) însă gustul e unul foarte bun. Nu aș recomanda mâncarea de aici însă berea făcută este clar de încercat:) .
Am scris suficient despre Varșovia și am încercat să ofer câteva idei de la muzee la restaurante și mai ales alcool:), așa că tot ce mai rămâne e să te distrezi și să te pierzi pe străzile capitalei  descoperind și singur(a) cât mai multe suprize frumoase:).

Varșovia – pasărea Phoenix a Poloniei (partea 1)

Cu peste 400 de ani de istorie, Varșovia a arătat unei lumi întregi că poate să reînvie și să înflorească din propria sa cenușă.

Istoria Varșoviei este bogată și se pierde în negura timpului, însă cea mai recentă lovitură a sa, cel de-al doilea război mondial, este și cea care i-a definitivat evoluția în ultimii peste 70 de ani.

Puterea fantastică de a se reclădi, fascinația oamenilor de a povești ceva ce i-a traumatizat, încăpăţânarea cu care refuză să uite că în 1945 ocupația nazistă a hotărât să radă de pe fața pămantului Varșovia, toate acestea reprezintă sufletul și rațiunea capitalei Poloniei.

Voi prezenta Varșovia în două părti: cea dedicată istoriei Vechiului Oraș și cea dedicată muzeelor, parcurilor și deliciilor culinare:).

Să pornim deci să aflăm mai multe despre istoria și legendele unui oraș erou:).

De la ce pornește numele Warsawa (Varșovia)?

Se spune că, în vremurile de început ale orașului, erau doi locuitori extrem de primitori care își duceau liniștiți existența pe malurile râului Vistula. Într-o zi regele Kazimierz Odnowiciel,  în drumul său de la Cracovia la Gniezno, a dat peste coliba unui pescar sărac și a soției sale. Înfometat fiind,regele a găsit drumul spre coliba pescarului datorită fumului și mirosul de alimente proaspete.  Pescarul a spus regelui povestea familiei sale și a celor doi gemeni născuți recent, care nu fuseseră botezați deoarece în zonă nu există nici o biserică. Regele, care s-a bucurat cu adevărat de masă, a dorit să plătească celor doi cu  monede de aur, dar ei, conform  ospitalității  poloneze, au refuzat să ia orice plată dar l-au rugat pe acesta  să fie naș la botezul celor doi gemeni.   La cererea regelui un altar a fost creat pe dealul de langă colibă, și un preot, a numit gemenii Wars (băiatul) și Sawa (fată). Regele Kazimierz a anunțat că Pietrko Rybak (Peter Pescarul) va primi numele Piotr (Peter) Wars, pescarul regal, tatăl lui Wars și Sawa, proprietarul pădurii. Regele, de asemenea, a promis că într-o zi, când un sat va începe să se contureze în apropierea casei pescarului, această nouă localitate va primi numele celor 2 gemeni. Așa s-a născut Warsawa (Varșovia:)) .

Orașul celor 2 copii de pescari a fost și este protejat de o sirenă, simbol al prosperității și farmecului feminim. Sirena, înarmată cu arc și o spadă, protejează orașul, în semn de mulțumire pentru că fusese salvată de un marinar de la o viată în captivitate.

Sentimentul pe care îl am mereu când sunt în Varșovia este că mă aflu într-un decor teatral, că tot ceea ce mă înconjoară este ireal. Primul lucru pe care l-am aflat de la polonezi, nu a fost cât de minunat e orașul, ci cât de distrus a fost de naziști.  Așa am aflat că, deși orașul pare vechi, e de fapt unul dintre cele mai noi orașe din Europa, ridicat din fonduri private și europene, după 1945.

Orașul se împarte în două: “partea veche” cu clădiri colorate, reclădite după modele medievale și partea cea nouă, comunistă, cu clădiri gri, fastuase, simbol al grandomaniei tipice acelei perioade.

Analizează orașul de la înălțime și planifica intinerariul excursiei

Ca fiecare capitală ex comunistă, și Varșovia a primit un monument “cadou”. Așa cum noi avem în București Casa poporului, ei au Palatul culturii și științelor, construit între 1952 și 1955.

Palatul culturii și științelor este acel tip de clădire pe care ori îl urăști ori o iubești însă, clar, nu îți poate rămâne indiferent.  De, de la ultimul etaj, poți  priveliștea  cuprinde uimit, într-o  privire, întregul oraș.

Cel mai frumos moment să admiri  împrejurimile  și să urci este seară (e deschis pană la 22:00 pm și biletul costă 22 zloți) când luminițele clădirilor se contopesc într-o singură imagine liniară.

După mica plimbare, poți să te oprești la cinematograf sau să savurezi un ceai cald pe terasa din  vârful clădirii. Recomand experiența de a vedea un film în aceasa clădire, una similară cu a merge în București la vechile cinematografe, uitate de timp, însă încă păstrând emoții.

Camere întregi au fost închiriate unui cinematograf, unui muzeu tehnic și unor baruri.

Descoperă drumul regilor în Orașul Vechi (Stare Miasto) 

Odată depășită zona Palatului culturii, pătrundem parcă într-o altă lume. Părăsim ampreta epocii comuniste și descoperim drumul familiei regale, epoca Parisului de Nord (așa cum fusese numită Varșovia în perioada interbelică).

Centrul istoric al orașului a fost construit în secolul al 13 lea și, deși, distrus în proporție de peste 80% în timpul celui de-al doilea război mondial, a intrat în patrimoniul Unesco în 1980. În ziua de azi este inima Varșoviei, centrul cultural și viața de noapte au transformat Vechiul Oraș într-o zonă animată de spiritul tineresc și jovial.

Fiecare monumet a suferit într-o proporție mai mare sau mai mică în zilele fatidice ale lui 1945 însă acest lucru aproape nu se mai vede, el rămane doar o amintire în cărtile de istorie.

Bisericile vechi, universitatea, palatul, muzeele și sălile de concerte, toate acestea se regăsesc în Stare Miasto și, fiecare, are o poveste frumoasă ce merită spusă.

Ce mi-a plăcut:

Clădirea universității și statuia eternului student în așteptarea cunoașterii:)

Puteți găsi intrarea în campusul universitar langă Palatul Prezidențial. Primul lucru pe care merită să-l observăm este poarta în stil neo-baroc, cu două statui moderne ale vechilor zeități, Urania și Athena, simbolizând pacea și înțelepciunea. Campusul în sine este plin de palate fermecătoare, cum ar fi Palatul neoclasic Tyszkiewicz, și grădini pentru relaxare sau studiu.

Majoritatea clădirilor din campus fac parte din administrația universității și departamentele umaniste.

Statuia lui Adam Mickiewicz și micul parc care o înconjoară.

Poetul  Adam Mickiewicz este considerat pionier al literaturii poloneze și cel mai important artist al romantismului local. Muzeul ridicat in cinstea poetului este situat între două case din  piața orașului vechi și găzduieste o mare colecție de corespondență,  portrete, manuscrise și alte obiecte de valoare.

Eleganța străzilor și acordurile de Chopin.
Varșovia e orașul în care Chopin a copilărit și compus cel mai mult. E imposibil să vorbim despre marele compozitor fără să îi legăm strâns numele de capitală. Festivalul de muzică Chopin este organizat în fiecare an în octombrie și atunci e ocazia perfectă să vedem cei mai mari artiști  concertând  aici.

În acea perioadă a anului, ecrane imense sunt montate în centru și lumea se poate opri pur și simplu să admire concerte în direct sau chiar înregistrări din cadrul concursului.

Drumul este pavat cu istorie, oriunde privești vei găsi clădiri superb renovate, biserici ridicate de sub dăramături și bulevardul larg împodobit cu minunății ale arhitecturii poloneze.

Vizitează Palatul Regal și descoperă istoria unei națiuni 

Construit în secolul al 15-lea, acest castel a servit drept reședință a prinților Mazoviei. Inițial capitala Poloniei fusese la Cracovia dar atunci când a fost mutată la Varșovia (1596), castelul a devenit locuința oficială a regelui și guvernului. Castelul a fost renovat în mod repetat de-a lungul secolelor și distrus complet în timpul timpul atacurilor din 1945. Imediat ce Varșovia a intrat în patrimoniul Unesco, palatul fost reconstruit (1971-1988), folosind picturi și poze ale acestuia pentru a reface toate detaliile originale. Astăzi, segmentul cu turnul cu ceas deschide drumul spre orașul vechi.

Atracțiile muzeului includ două picturi originale de Rembrandt precum și lucrări ale lui Bernardo Bellotto, alias Canaletto, pictor al curții polonezului regelui Stanislaw August Poniatowski. Pentru a păstra eleganța initială a construcției s-au folosit picturile lui Canaletto.

Odată intrată în palat am simțit că mi se tăie respirația, somptuozitatea detaliilor și grandoarea camerelor, m-au făcut să visez cu ochii deschiși la baluri pe muzică de Chopin.

Din păcate nu am fotografii ale interiorului palatului însă recomand cu dragă inimă să cumpărați un bilet de 30 de zloți și să descoperiți istoria pierdută a Mazoviei.

O mare parte a castelului este deschis vizitatorilor, inclusiv camerele de stat și cele private ale regilor. Decorul acestor camere de stat este rafinat, puternic aurit și complicat proiectate.

În fața palatului se află o statuie regelui Sigismund, a cărei legendă spune că, atunci când va scăpa spadă din mână (simbol al curajului și lupte împotrivă răului), va sosi și dezastrul. Statuia a căzut în timpul celui de-al doilea război mondial și coloana distrusă a căzut langă Castelul Regal, unde poate fi văzută și astăzi.

Bucură-te de o ciocolată caldă în Centrul Vechi

Pornește pe străduțe și admiră culorile. Am vizitat orașul mereu iarna, e anotimpul care pare că o definește în imaginația mea, un oraș multicolor sub raze de soare și fulgi de zăpadă.

Nu poți vizita centrul fără să te oprești la o ciocolată caldă sau un ceai în sutele de cafele micuțe, ascunse în clădiri istorice  (parcă rămășițe ale Parisului din Nord din interbelic) .

Wedel este cea mai veche ciocolaterie din Varșovia și să te oprești acolo este o incursiune în trecutul cel mai dulce al orașului:). Dacă toți ai ajuns aici, recomand cu dragă inimă si prajitura cu ciocolată cu o cupă de în înghețată:).

Dacă totuși încerci să eviți ciocolata:), poți bea un ceai cu portocale și ghimbir , specific polonez, de la cafeneaua Costa (ginger herbata). Mie una, mi-a încălzit mâinile în plimbările înfrugurate de ianuarie:).

Fă o plimbare pe malul Vistulei și descoperă legende vechi

Vistula este râul către străbate Polonia de la sud, izvorăște din Munții Beskid Slaski, și se varsă în Golful Gdansk.

Peisajul e superb, poți traversă de pe un mal pe celalat și poți visa că ai posibilita să călătorești până în cele mă îndepărtate orașele ale Poloniei:).

Centrul vechi are străduțe ce coloboara lin spre malul râului, lăsând în urmă istorii ale clădirilor ce le împrejmuiesc.

Într-una din casele acestea a locuit prima femeie laureată a premiului Nobel,  Marie Curie, cea care si-a numit  elementul chimic descoperit, “polonium”, după numele patriei .

Iarna, celebrul simbol al orașului, mica sirenă, devine centru al patinoarului, de veghe mereu asupra curajoșilor ce se avântă pe gheața subțire:)

Așa cum spuneam la început, Varșovia e clădită pe legende și la fiecare pas avem câte un simbol al istorie fantastice a acestui oraș.

În centru putem găsi imaginea dragonului care, conform poveștii trăia în subsolurile clădirilor orașului și păzea comorile străvechi.  Orice om care a încercat să le fure fost ucis de privirea dragonului care transforma “atacatorii” în piatră. El a fost învins de un croitor viteaz, care arătandu-i monstrului o oglindă l-a transformat în piatră.  Astăzi pe fațada clădirii există un semn al acestuia, devenit simbolul renumitului restaurant Basilisk.

Plimbarea din centrul vechi mi-a purtat  pașii către vechile ziduri de apărare Barbican, ridicate inițial  Evul Mediu  care, azi,  fac  legatura dintre Vechiul și Noul Oraș. Porțile de apărare Barbican  au fost ridicate în anul 1540  răspuns la creșterea amenințării invaziei  orașului. Inițial, pe aceste locuri,  fost un bastion impresionant, înconjurat de un șanț cu apă adancă.

Vechile ziduri roșiatice aduc un plus de frumusetele orașului alături de cele 2 statui de la capetele celor 2 porți: razboinicul Jan Kiliński (un cizmar care a condus populația în timpul revoltei din 1794) și Micul Răsculat (simbolul copiilor eroi care au lupat în 1944 împotrivă naziștilor).

Ambele statui  sunt imaginea unei lungi revolte a poporului polonez impotriva tuturor celor care au dorit să le limiteze sau să le răpească libertatea.

Varșovia e recunoascută și pentru parcurile, muzeele și restaurantele sale. Despre toate acestea voi povesti în partea a două a descrierii mele despre acest oraș:).

În această prima parte a relatării poți vedea cum să te “culturalizezi” în centrul Varșoviei, în cealalată vei află cum să te și distrezi:).

 

Gdansk – port istoric la marea Baltică

Polonia este o țara foarte apropiată sufletului meu. Mereu am avut un sentiment de „bine” când ajungeam aici. Nu știu ce a determinat acest pozitivism însă de fiecare dată când aterizează avionul știu, pur și simplu, că va fi OK:).

În peregrinarile mele aici nu aveam cum să ratez Gdansk: portul magic cu mii de povești nespuse încă.  O excursie  de o zi  mi-a demonstrat, din nou, că Polonia  este o țara superbă care încearcă să reclădească ceea ce  pierdut in timpul celui de-al doilea război mondial.

Gdansk este  un orășel la malul Mării Baltice cu o arhitectură impresionantă.  Frumosul port  a fost mereu un punct de maxim interes economic, din cele mai vechi timpuri până acum.

Toleranța este cuvântul caracteristic:  toleranța culturală și religioasă în față călătorilor ce debarcau  la tărmul său.

După mai mult de 1000 de ani de istorie tumultoasă, Gdansk este locația unde străzile spun povești, muzeele expun comori și bisericile ascund confesiuni străvechi.

Gdansk a fost mereu un „măr al discordiei” pentru puterile vecine: cucerit de Cavalerii Teutoni în 1308, eliberat 100 de ani ani târziu de regele Poloniei, preluat de Prusia în secolul al XVIII lea, independent sub influența războaielor napoleoniene și atacat de naziști în 1933.   Cel de-al doilea război mondial a început în Gdansk la 1 Septembrie 1939 și istoria orașului a continuat la fel de zdruncinată până în Decembrie 1970, când a ieșit de sub „povara comunistă”.

Într-o zi înghețată de ianuarie  am pornit prin vechiul oraș să descopăr istoria dar și frumusețiile ascunse la tot pasul.

Ajunsă aici cu trenul, am remarcat încă de la început clădirea gării: elegantă și clasică. Acesta a fost semnul clar că ceea ce urmă să vizitez mă va impresiona:).

rhitectura clădirii este cu adevărat superbă  datând  de la începurile sec al XIX -lea, reconstruită apoi după anii ’90 respectând modelul original.

Gdansk, că și alte orașe din Polonia, a suferit numeroase pierderi, la nivel arhitectural, în timpul invaziei naziste și perioadei comuniste.

În fața gării se află o impresionantă sculptură în bronz reprezentând Transportul Copiilor evrei anterior începerii celul de-al doilea război mondial.

„Kindertransport” a fost o asociație din Anglia care a inițiat transportul acestor copii din Polonia, Germania, Austria și fostă Cehoslovacie chiar cu 9 luni înainte de începerea flagelului mondial.  Este posibil ca viețile a peste 10 000 de copii să fi fost salvate atunci.    Prin povestea care stă în spatele ei, statuia mi-a tăiat respirația (existe modele asemănătoare și în alte țări ale Europei afectate de valul repercursiunilor naziste).

Ce se poate face într-o singură zi in Gdansk?

Cu ochii deschiși larg am încercat să surprind imagini și cu degetele înghețate să apăs rapid declanşatorul aparatului foto :).

Clădiri colorate în forme inegale, vitrine de chihlimbar și cântece de pescăruși te învăluie și îți conduc pașii pe străzi cu piatră cubică purtătoare de istorie.

Centrul orașului este împrejmuit de coloane mărețe pe sub care se preling oameni grăbiți ce uită parcă să admire frumosul. O lumina caldă pare că învăluie orașul deși afară termometrul a coborat demult sub 0 grade.

Respiră istorie: începe cu Turnul Primăriei

Clădirea Primăriei datează de la începurile secolului al XIV-lea, încă de pe vremea Cavalerilor Teutoni și  domină  mândră  Centrul Vechi.

Distrusă de bombardamentele din 1944, aceasta a fost reconstruită după vechile picturi și păstrează aceeași atmosferă gotică ce a caracterizat-o secole de-a rândul.

Să urcăm deci treptele muzeului și să pătrundem în lumea misterioasă a istoriei acestui mic oraș ce a luptat pentru independența ș integratitate sa cu mai presus de orice.

Am pătrus timid în interiorul culturii Gdask-ului, am închis ochii și am „văzut” viața bogată și intensă a vechilor locuitori, alunecând printre obiecte de mobilier din secol XVI sau XVII și tablouri renascentiste.

Simbolul reprezentativ al orașului este imaginea a doi lei măreți ce păzesc vechiul Gdansk. Arta și arhitectura se află sub directa protecție a celor 2 fioroase feline, reprezentate în tablouri, pe clădiri, în sculpturi de lemn.

Pune-ți o dorința la Fântâna lui Neptun 

Odată vizitat muzeul de istorie, pornește încet către port, atras fiind de cântecul pescărușilor ce te vor însoți continuu pe parcursul plimbării  ca niște parteneri destonici și loiali:).

Piața centrală din fața muzeului e presărată cu frumoase creații arhitectonice precum fântâna lui Neptun, zeul mărilor și oceanelor, un alt simbol al orașului.

Statuia de bronz a fost construită de artistul flamand Peter Husen între 1606 și 1613, fiind de altfel și cel mai vechi monument laic de pe teritoriul Poloniei.

Fântâna a fost reconstruită și îmbogățită  cu  o întreagă menajerie de creaturi marine, noi ornamente înfrumusețând-o permanent.

Există și o legendă șoptită cu teamă de cunoscători :).

Se spune că Neptun a ajutat la prepararea uneia dintre cele mai iubite băuturi locale, Goldwasser (un fel de vodkă cu peste 35% alcool). După crearea acesteia, zeul s-a înfuriat pe cei ce aruncau cu bani de aur în el,  bucăți din monedele acestea sărind peste tot. Ca pedeapsă el le-a transformat în foițe de aur ce se „regăsesc” acum în lichidul buclucaș, Goldwasser.

Gdansk îmi amintește teribil de mult de Belgia și de ale sale Gent și Bruge. Nu știu de ce, poate forma clădirilor multicolore sau poate pentru că marea majoritate a arhitecților  au fost flamanzi.

Straduțe mici ce adapostesc mii de colecții de chihlimbar, tarabe cu bijuterii oriunde privești și vanzatori politicoși – toate acestea formează imaginea Gdanskului .

Dar nu ai văzut tot: portul îți oferă o nouă neașteptată surpriză:).

Fă o plimbare cu barca  piraților

Vei recunoaste drumul catre mare, dupa mirosul sărat, după jocul pescarușilor, după pașii călătorilor.

Oprește-te întâi să admiri și să afli povestea Macaralei ce tronează în mijlocul portului. Macaraua (The Crane) datează încă din 1367 și se spune că a fost una dintre cele mai mari din lume, ajutând la transferarea mărfurilor de pe vapoare sau la instalarea catargelor.

Și-a păstrat această utilitate  până aproape de secolul al XIV-lea când, din păcate, a fost distrusă în urma celui de-al doilea război mondial.  Structura superioară a rămas intactă însă, găzduind în ziua de azi Muzeul Maritim Gdansk.

După ce ai revăzut modelele de faruri străvechi din muzeu, pornește într-o plimbare magică, îmbarcându-te la bordul unei „nave de pirați” ancorată în port și servind și ca restaurant.

M-a fascinat faptul că deși era extrem de frig m-am putut bucură de jocul câtorva lebede elegante, plutind măreț printre cuburi de gheță.

Ar fi frumos să ai câteva bucățele de pâine și să le arunci păsărilor (nu, nu este interzis nicăieri hrănitul acestora:).

Se pare că viața în Gdansk nu se oprește cu prima scădere de temperatură și își continuă lină cursul, așa cum a făcut-o din cele mai vechi timpuri.

Păstrează un moment de reculegere în Biserica Sfânta Maria 

De ce reculegere? Pentrul că această biserică emană pioșenie, emană credință și impune tăcere pentru toți ce care și-au pus ultimele speranțe în Dumnezeu.

Sfânta Maria este una dintre cele mai mari biserici din cărămidă din lume și a adăpostit mii de reprezentanți ai mișcării Solidaritatea în timpul legii marțiale, instituite între 1981 și 1983. Legea a fost instituită la cererea regimului comunist pentru a putea fi arestați toți membrii mișcării ce luptau pentru libertatea de  gândire  și eliberarea de sub totalitarism.

M-a impresionat povestea răvășitoare a celui care a creat ceasul astronomic de pe acoperișul bisericii, ce arată cu exactitate ora în raport cu fazele lunii și a semnelor zodiacale. După ce a construit această bijuterie în 1464, creatorul și-a scos ochii pentru a nu mai putea fi vreodată capabil să creeze o operă de artă mai frumoasă decât aceasta.

Pierde-te pe străduțe,  privește și  admiră

Pornește fără o țintă anume și lasă-te surpins de ceea ce poți descoperi aproape la fiecare colț de Centru Vechi.

Gdansk poate oferi imagini plăcute și acolo unde te-ai putea aștepta mai puțin: Piața Orașului. Nu doar pentru că produsele poloneze sunt delicioase (multe asemănătoare cu cele românești deși nu ar recunoaște-o deloc:)))) dar și pentru că piața e adăpostită de o clădire frumoasă de la începuturile lui 1890.

Nu știam ce reprezintă clădirea așa că m-am lăsat doar purtată de valul de oameni ce intra și ieșea de aici:). Așa am aflat că aceasta a „supraviețuit” aproape intactă celui  de-al doilea război mondial.

La sfârșitul zilei am regretat enorm că nu am avut mai mult timp să „scormonesc” în istoria orașului, să mai găsesc bijuterii ascunse, să mai cunosc legende.

Sunt însă convinsă că data viitoare voi avea cel  puțin  șansa să înot în Marea Baltică deși mi s-a spus că apa este mereu foarte rece, indiferent de anotimp.

Cu regret mi-am încheiat mica excursie și m-am întors mai bogată cu un oraș pe harta călătoriilor mele.

 

Left Menu Icon
TravelFunPassion