Nici bine nu ne întorsesem din vacanța de vară din Albania că am și decis să ne organizăm pentru cea de toamnă. Nu degeaba se spune că intotdeauna călătorului îi stă bine cu drumul:).
Italia a apărut pe lista noastră din varii motive și a fost o decizie excelentă. Deși am ani buni de bătut țara asta în lung și în lat, în zona Linguriei & Toscanei nu ajunsesem încă (singura excepție fiind Florența).
Am plecat de la ideea de a avea un city break în Genova și am ajuns să ne adăugăm pe listă Cinque Terre, Florența, Siena & satele Toscanei. Îți dai seama că de la 3 zile am ajuns la 7 și, gândind retrospectiv, tot nu a fost suficient.
Voi încerca să povestesc câte puțin din fiecare destinație dar voi începe cu « the one and only » Florența. Am știu de la bun început că oprirea va fi scurtă și că nu vom avea timp să facem mai nimic așa că am decis doar să ne bucurăm de vibe ul orașului și să revedem câteva opere de artă ce au făcut istorie de-a lungul secolelor.
Am văzut pentru prima dată orașul acesta acum 15 ani și mult timp l-am avut în topul preferințelor mele în Europa. Eram chiar emoționată cum îl voi percepe acum, dacă îmi va lasa același sentiment sau dacă îl voi considera în continuare ca preferatul meu.
Recunosc că nu m-a dezamăgit nici de această dată la capitolul cultură dar a fost declasat de senzația pe care am avut pe dealurile Toscanei, printre vii și pe străduțe medievale.
Tot acum am aflat că cele mai bogate familii din Florența de astăzi sunt, în mare parte, aceleași ca în 1427. Dat fiind că jumate de oraș a aparținut Familiei de Medici, iți dai seama ce înseamnă acest lucru:).
Și, deși se spune că « toate drumurile duc la Roma », am citit că primul oraș ce a avut drumuri pietruite în Europa a fost…..Florența.
Ce am făcut noi în 2 zile în Florența? În primul rând ne-am rătăcit de câteva ori fie cu mașina, fie pe jos, am mâncat înghețată exorbitant de scumpă, am filmat ore întregi în față la Ponte Vecchio și am pierdut o zi în Galeria Ufizzi și în Galeria Academiei.
Să vedem ce reprezintă azi pentru noi Florența:).
Florența = artă + artă + artă
Chiar dacă nu ești fan înrăit al artei, este imposibil să nu îți dorești că măcar o data în viață, să îl admiri pe minunatul David al lui Michelangelo sau să te pierzi pe holurile Galeriei Uffizzi.
Căci dacă acestea 2 nu ți s-ar aplică, este clar că ai nimerit din greșeală în Florența:).
Sfatul cel mai important pe care îl poți primi, odată ajuns în acest oraș, este să uiți de orele târzii de somn dacă îți dorești să vezi măcar 1% din ceea ce are de oferit. Cozile la principalele obiective sunt interminabile chiar și în extra sezon: dat fiind că noi am ajuns în octombrie și tot am stat ceva vreme pe la uși (deși optasem pentru biletul care ne ajută să « sărim » coada).
Și dacă te-a prins și ploaia : nu te panica, ea va ține câteva minute și soarele tot se va revarsă pe străduțele înguste .
Nu rata întâlnirea cu bărbatul perfect proporționat: David de Michelangelo 🙂.
Sau cum ar spune mama « ce bărbați erau odată » :).
Florența e un oraș al contradicțiilor : deși are zeci de muzee pentru orice gust și ascunde peste 40% din comoara artistică a Italiei, toți își vor dori să vadă « minunăția » creată de Michelangelor, pe când avea doar 26 de ani.
Șocul meu data a fost să îmi dau seama că statuia asta e un colos : 70 de metri înălțime. Ceea ce nu se știe foarte bine este că Michelangelo a făcut un pariu cu șine însuși atunci când a acceptat să lucreze în bucata de marmură imensă, de un alb aproape perfect.
Aceasta avea o crăpătură, ceea ce i-a determinat pe toți ceilalți sculptori să refuze să lucreze pe ea dat fiind că riscul de a se sparge era foarte mare. Și Michelangelo a câștigat pariul : a creat ceea ce avea să devină una dintre cele mai faimoase opere de artă din toată lumea.
Ceea ce a mai puțin notabil e că mâna dreaptă a statuii este disproporționat de mare în comparație cu restul corpului deoarece, în Evul mediu, se credea că David a fi fost de “manu fortis” – puternic de mană.Cel mai fain, în fața lui David, e să urmărești reacțiile oamenilor, să îți arunci un ochi pe ecranele telefoanelor sau tabletelor zoom uite la maxim pe anumite părți ale corpului minunanei statui:).
Acesta este clar un spectacol mai mare decât orice altceva ce poți întâlni în Galeria Academiei :). Dar stai…aici nu e vorba despre o singură statuie : vom găsi numeroase piese superbe, sculptate sau pictate de elevi ai școlii Fiorentine, de piese ce, din păcate, sunt încă umbrite de celebritatea « mușchilor lui David « .
Acordă–ți plăcerea de a te pierde pe holurile din Galeria Uffizi
Galeria Uffizi este primul muzeu modern din Europa și cuprinde « averea » familiei de Medici strânsă în câteva sute de ani (din secolul al XIV lea până în al XVIII lea).
Sub cupolele sale poți descoperi unele dintre cele mai frumoase opere de artă din lume, majoritatea donate de către ultima moștenitoare a familiei, Anna Maria Luisa de Medici, statului Fiorentin. În felul acesta ea a protejat operele strânse de Medici atunci când familia de Lorena a preluat conducerea Florentei, la moartea marelui Duce în 1737.
Nu aș vrea să descriu fiecare piesă expusă aici dar tot ceea ce pot spune e că am petrecut 4 ore facinante pe holurile muzeului, că nu știam la ce anume să mă uit mai repede și, că deși pare ciudat, există numeroase exponate care nu sunt atât de cunoscute dar care sunt tot la fel de frumoase ca și picturile lui Botticelli.
Florența = înghețată delicioasă
Istoria înghețatei, cunoscută ca și « gelato », se pierde în timpurile cele mai străvechi ale Italiei. Florența, mai mult parcă decât orice alt oraș italian, e caracterizat de gustul savuros al minunatului desert.
Aromele pe care le puteți găsi oriunde sunt de la cele clasice la cele cu gust de iaurt și Nutella – gelato fiind, de altfel, un iaurt cremos congelat cu bucăți imense de Nutella. Noi am savurat un imens corn cu 3 arome, la ieșire din Galeriile Uffizi, când, după atâtea ore de căscat ochii la picturi și sculpturi, ne scăzuse și glicemia și energia. Eu, personal, am savurat acea îngețată un pic cam scumpă dar atât de bună:)
Florența = istorie și bijuterii scumpe
Următoarea noastră plimbare a fost la Ponte Vecchio, celebrul pod construit, pentru prima dată de către Romani. Și va pot spune clar povestea acestui pod dat fiind că am petrecut câteva ore bune aici : atât seara târziu cât și dimineață foarte devreme:).
Doritori să înregistram câteva secvențe pentru blogul nostru am uitat să ne verificăm și lavalieră așa ca…a trebuit să o luăm de la 0 a două zi. Însă tot răul spre bine : ne-am bucurat de cadre minunate la prima oră, când podul încă nu fusese “invadat” de mii de turiști.
Podul acesta a intrat în istorie din numeroase motive, dar unul dintre cele mai importante e acela că este singurul ce nu a fost bombardat în timpul celui de-al doilea război mondial.
Deși este un simbol al Florenței, puțini oameni știu că există o legătură între acesta, Cosimo de Medici, guvernatorul Toscanei din secolul al XVII lea, Mussollini și Hitler .
Ti-am câștigat atenția : sa iți spun și povestea:).
Dar ca să știi mai multe, cred ca ar fi ok să dai click pe filmulețul nostru de mai sus :).
Cosimo de Medici a fost cel care a poruncit construirea coridorului Vassari, cel care face legătura între Palazzo Pitti (casa sa) și Galeria Uffizi (locul în care lucra).
Mi-am clătit și ochii cu câteva bijuterii chiar dacă aurul nu este clar ceva ce îmi place și nici nu mă definește în mod deosebit:).
Florența = Duomo di Firenze + Turnul Giotto
Inutil să îți spun, iar, că trebuie să te înarmezi cu răbdare și multă apă plată pentru a face față cozilor de la intrare dar, crede-mă, că merită fiecare minut pierdut aici. Catedrala Sânta Maria di Fiore, așa cum e cunoscută construcția gotică, a fost finalizată parțial în 1436, după 140 de ani de construcții intense .
Dincolo de frumusețea sa, această este cunoscută și datorită cupolei desenate de Brunelleschi, cu o înălțime de peste 35 de metri. Dacă îți dorești să ai o imagine și mai clară a magnitudinii construcției, poți urcă cele 463 de trepte până în vârful acesteia și să admiri panoramă întregii regiuni a Florenței.
Și dacă totuși mai ai timp, te sfătuiesc să urci și în Turnul lui Giotto, una dintre cele mai înalte construcții din Florența.
Noi, presați fiind de timp, am spus « pass » de data această, promițându-ne să ne mai întoarcem și altă data în acest oraș fascinant.
Ne-am strâns « jucăriile » și am pornit în următoarea noastră aventură prin Toscana:).
Leave a reply