Deși toată lumea merge la mare vara, noi am decis să facem altceva: să mergem la începutul toamnei, să ne bucurăm de soare atunci când acasă începeau ploile, să ne scăldăm picioarele în apa cristalină atunci când prietenii noștrii treceau deja la bocanci:).
Așa am ajuns în octombrie într-un loc pe care îl visam demult: Cinque Terre sau miracolul satelor pescărești italiene:).
Cinque Terre fac parte din circuitul nostru din Toscana (Toscana – cetăți medievale și vii nesfârșite) și a fost oprirea noastră de o zi către Florenta (Florența – arta la superlativ).
Zona această fascinantă este inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO din 1997 și crează imaginea unui relief dur și sever, cu terasele create de om printre dealuri, totul cu marea la “picioare”:).
Parcul Național Cinque Terre are o politică extrem de strictă în privinta construcțiilor: acestea nu pot fi renovate sau vopsite; oricare dintre cele 2 activități pot trimite propietarul “rebel” direct la închisoare.
O altă chestie amuzantă pe care am observat-o e că în Cinque Terre se poate întemeia “paradisul” pisicilor: acestea se întind leneșe pe la toate terasele, pe malul mării, pe străzi și sunt fericite și grase (că deh…peștele e suficient într-o zonă pescărească:).
Pentru că nu aveam foarte mult timp trebuia să alegem maxim 3 din cale 5 sătuce; misiune ce a fost foarte dificilă dat fiind că toate păreau superbe din poze și din recomandările cunoscuților noștrii:).
Și cum cel mai bun plan este să nu ai nici un plan (așa cum o tot repet în vacanțele noastre), am pornit dis de dimineață din Genova și am evitat autostrăzile și să conducem lin pe malul mării, oprindu-ne acolo unde peisajul de atrăgea pentru o fotografie sau un selfie marca travelfunpassion:) .
Monterosso al Mare – plimbare la malul marii
Ceea ce trebuie spus e că nu toate cele 5 sate de la Cinque Terre au ieșire directă la mare: 4 dintre acestea au marea aproape iar Corniglia este “cocoțat” pe stâncă, urcușul fiind anevoios chiar dacă peisajul merită efortul.
Dintre acestea doar Monterosso al Mare are o plajă în adevăratul său sens: cu umbrele și șezlonguri, ceea ce o face și una dintre cele mai aglomerate localității dintre cele 5.
Primul lucru făcut a fost să căutăm un loc unde să mâncăm; nu știu cum ești tu dar eu când sunt flămândă sunt mai rea decât tanti aia din reclama la Snickers :)…un mic monstru blond:).
Ne-am oprit la un restaurant chiar pe malul mării și am savurat ….peisajul…..dat fiind că mâncarea a fost și scumpă și lipsită de gust:). Insa locația a meritat tot efortul și a fost unul dintre momentele memorabile ale vacanței noastre.
Monterosso este împărțit în zona “nouă” și cea “veche”, linia de demarcație fiind făcută de un tunel micuț (cam de 100 de m). Această locație era, pe vremuri, accesibilă pentru curioși doar pe apă, fiind total izolată de restul “lumii”. Lucrurile s-au schimbat odată ce a apărut calea ferată, în 1800. Tot aici putem găsi, cam de pe la 1910, o statuie colosală a lui Neptup, un fel de “protector” al sătenilor care își câștigau existența doar de pe urma “bunăvoinței” zeului mării:).
Monterosso Vecchio, zona veche a rămas intactă, reprezentând și principala atracție a turiștilor. În perioada medievală, satul fiind atacat adesea de pirați, au fost construite numeroase fortificații și rămășițele lor se pot vedea și astăzi în partea veche.
Am lăsat Monterosso al Mare cu tristețe în ochi dar bucurie în suflet că urma să descoperim un alt sat din Parcul Național Cinque Terre: Vernazza:).
Vernazza – cel mai lung si colorat apus din 2017
Am ajuns la Vernazza la lăsarea serii, și am avut parte de unul dintre cele mai frumoase apusuri:). Eram atât de fascinați de sat că ne tot uitam și admiram culoarea caldă a clădirilor fără a vedea de ce toți oamenii stăteau înghesuiți pe ponton:).
Asa am descoperit acel apus sângeriu:).
Vernazza s-a dezvoltat ca și oraș fortificat, puternic militarizat din cauza atacurilor dese din partea piraților. Acesta este și singurul port natural din Cinque Terre și se pot încă admira bărcile colorate legate de porțile caselor micuțe, cu ponton direct în mare:).
Una dintre trăsăturile care fac din Vernazza un loc atât de pitoresc este Turnul castelului Doria, construit în secolul al XI-lea, pentru a ajuta la protejarea satului, azi fiind doar martorul unei istorii apuse și personajul principal în fotografiile turiștilor talentați:).
Nu am stat mult în Vernazza dar suficient încât să avem câteva sute de cadre cu apusul, casele colorate și oamenii zâmbitori și peisajul care tăia respirația oricui.
Da știu, am tot vorbit despre Cinque Terre dar ți-am descris doar 2 dintre acestea. Dar cum altfel aș putea promite că la anul voi veni cu descrierea celorlalte 3 și că vreau să mă întorc acolo doar pentru a putea face acest lucru:)?!
Leave a reply