Travel better, cheaper, smarter
  • Menu
  • Menu

Archive - August 2018

Cetăți medievale și legendele lor: Făgăraș & Hunedoara

Se pare că în vara asta am pornit într-o descoperire frumoasă a locurilor speciale din România.  Și spun acest lucru uitându-mă la cardurile cu sute de fotografii de prin weekendurile noastre spontane pe drumuri care îți tăie respirația (Transalpina și Transfăgărășan), de la bisericile fortificate Viscri, Saschiz si Cincsor sau din elegantul târg moldovenesc ca și Turist în Moldova: Iași

Încerc să îți povestesc câte puțin din fiecare destinație dar nu știu niciodată cu care să încep dat fiind că toate mă fac să zâmbesc știind că sunt atât de multe locuri mișto în țara asta și am atât de puține zile de concediu (care se împart în mod egal și cu călătoriile din afara hotarelor).

Azi vreau să îți descriu 2 cetăți medievale ce au luat parte la multe evenimentele istorice din ultimele secole și care , încă, mai fascinează prin arhitectura și stilul lor.  Fiecare dintre cele 2 e învăluită în mister și fiecare are o legendă atribuită:).

Cetatea Făgărașului

Dacă nu știai încă, anul trecut, Cetatea Făgărașului a fost votată de către site-ul celor de la Hopper (un site dedicat pasionaților de travel) că fiind ce de-al doilea cel mai fain castel din lume:). E adevărat că a fost în mare competiție cu mult mai cunoscutul castel german, Neuschwanstein, așa că este o mare mândrie că a ieșit pe locul doi :).

Istoria cetății începe undeva pe la 1291, fiecare oraș având propria fortificație pentru a fi autentificat. Ceea ce a făcut-o cunoscută în țara, încă de la prima atestare, este locația strategică ce îi permitea să fie la intersecția drumurilor ce tăiau Țara Românească și Transilvania.  Datorită poziției dar și a frumuseții sale, Mihai Viteazu a făcut-o « cetatea sa de scaun » (oferindui-o ca și dar soției sale)  iar Mihail Apafi o va transformă în capitala Transilvaniei.

Ceea ce trebuie să știi este că cetatea aceasta nu a fost niciodată cucerită deși, de-a lungul vremii, au avut loc peste 15 asedii asupra ei iar în perioadă comunistă, între 1948-1960, a fost folosită aă și închisoare pentru dizidenți.

Există o legendă ce a devenit cunoscută odată cu « renumele » cetății : un obiect vechi de tortură, extrem de temut în perioadă medievală, numit Fecioară de Fier. Metoda era cruntă și dădea rezultate: condamnatul săruta icoana Fecioarei Măria, lipită de o statuie de lemn, simpla atingere făcea ca zeci de cuțite să iasă automat și să îl străpungă pe bietul om.

Mecanismul era atât de bine calculat încât, în momentul în care cuțitele îl înjunghiau pe « nenorocit », o trapă se deschidea și trupul neînsuflețit era sfârtecat de alte lame ascuțite și aruncat direct în apa ce înconjura zidurile de apărare.

Azi, cetatea, găzduiește un muzeu al Țării Făgărașului cu 30 de expoziții la interior și una la exterior. Fiecare sală are o temă aparte și, pășind agale, poți cunoaște Istoria Făgărașului dar și a domeniilor vecine. Plimbarea prin acest muzeu este că o lecție vie de istorie  a cătații celei mai bine conservate din România.

Mi-a plăcut cetatea și mi-au plăcut mult camerele cât și grijă pentru întreținerea acestora (toți vizitatorii primeau botoși de unică întrebuințare de pus peste incalatri) și m-a încântat în mod deosebit Sala Tronului cât și colecția de artefacte.

Cetatea de la Hunedoara

După ce treci munții și ajungi în inima Ardealului, vei putea vizita o altă cetate medievală extrem de frumoasă, cea care reprezintă inima unui oraș întreg : Cetatea Corvinilor de la Hunedoara.  Prima atestare istorică a acesteia a fost prin secolul al XIV-lea,fiind fortificația militară a orașului, iar din 1440 a devenit « casa » lui Ioan de Hunedoara, cel care avea să o transforme într-un dintre cele mai frumoase castele.

Castelul acesta tronează în mijlocul orașului, un simbol al rezistenței în fața istoriei, elegant și mareț. Frumosul monument arhitectural a fost supus mai multor acțiuni de reabilitare de-a lungul secolelor, fiecare venind cu un alt stil astfel că, azi, există o îmbinare armonioasă între gotic, renascentist & baroc.

Odată intrat de porțile de lemn pătrunzi într-o curte interioară încadrată de turnuri de apărare, o lume plină de legende și de povești care îți sunt spuse la fiecare pas, pe plăcuțe atent inscripționate. Două dintre legende mi-au rămas în minte : cea a fântânii și cea a corbului.

Legendă Corbului de dezvăluie originea numelui familiei Corvinilor. Se spune că Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, a avut o relație cu Elisabeta, o fată din țara Hategului, și că din această poveste de dragoste interzisă s-a născut Iancu de Hunedoara. Pentru a acoperi umele acestei iubiri, Sigismund a cerut căsătoria Elisabetei cu un bărbat oarecare din Hațeg dar, conștient fiind de fiul născut, i-a dăruit un inel de aur pentru a putea să îl recunoască în viitor.  Iancu era viteaz și, atunci când un corb a încercat să îi fure darul de la tatăl sau, a tras cu arcul și și-a apărat inelul.  Regele, Sigismund, a aflat de fapta fiului și a decis ca simbolul familiei să devină Corbul cu inel în cioc și descendenții să se cheme Corvini.

Legenda Fântânii ne arată evenimentele care au dus la construcția fântânii de peste 30 de metri din centrul curții interioare.  Într-o perioadă foarte secetoasă, Iancu de Hundedoara a cerut săparea unei fântâni și a oferit ca și recompensă eliberarea celor 3 sclavi care aveau să găsescă apă. Dat fiind că, săpăturile au durat 15 ani, Iancu de Hunedoara, a decetat și soția sa nu și-a respectat promisiunea făcută sclavilor. Înainte de a fi omorâți, sclavii au avut o ultima dorință : să scrie ceva pe peretele fântânii, ceva ce avea să rămână ca și simbol peste veacuri.  Hasan, cel care se presupune că a scris inscripția,in secolul al XIVlea, a spus simplu « apă ai, suflet nu ai » referindu-se la încălcarea promisiunii inițiale a stăpânului.

Castelul Huniazilor trebuie vizitat nu atât pentru legende dar și pentru exemplul pe care îl dă prin rezistență, renovare dar și utilizarea sa (pentru atragerea de fonduri) pentru filmări ale diferitelor filme românești sau internaționale.

Există și un mare minus….lângă castel, poate la fel de mare, se ridică o monstruozitate de hotel ce va lua fața minunatului monument….o crimă arhitecturală, dacă aș putea să spun așa, aspru criticată de istorici și specialiști dar ….atunci când politicul nu ține cont decât de bani nimic nu mai contează:( . Am citit câteva articole în ziare și știu că este un scandal enorm cu acel hotel dar…cu toate acestea el se construie ște indiferent cât de urât este și cum strică imaginea secularului castel.

Perioada medivală a fost mereu învăluită în mistere și legende și mie îmi place să citesc, să încerc să mi le închipui în contextul zidurilor înalte, fortificate, din zilele noastre. Oare câte povești ar putea spune acestea, unele dintre ele nescrise încă în cărțile de istorie.?!

Atât Cetatea Făgărașului cât și Castelul Covinilor se ridica la nivelul oricăror alte monumente din Europa și merită numărul mare de turiști străini ce le pătrund porțile …si mereu sunt încântați de cât de faine sunt, ce peisaje dezvăluie și, mai ales, ce evenimente au găzduit de-a lungul timpurilor.

Te invit să le vizitezi și să ne spui și nouă părerea ta 🙂

Urmărește-ne și pe Facebook @Travelfunpassion sau pe Youtube @Travelfunpassion Vlog! 🙂 dacă ții-a plăcut povestea noastră.

Biserici fortificate Transilvania: Viscri, Cincșor & Saschiz

Cincsor

Transilvania a fost mereu o parte foarte dragă mie, asta și pentru că, în copilărie, stăteam mult prin zona Sighișoarei și, la maturitate, mi-am făcut un obieci de a da mereu o fugă prin aceste zone.

Transilvania a fost extrem de bine marketată pentru turism atât pentru bisericile fortificate cât și pentru originile lui Dracula și fost propulsată pe harta turismului național și internațional. Am fost surprinsă să văd cât mulți străini se perindau pe vechile drumuri de pământ din satele săsești, cât de mulți fotografi petrec ore întregi pentru a prinde cadre impresionante pe dealurile transilvănene și cât de mulți bloggeri abia așteapta să scrie despre una dintre destinațiile sale.

Saschiz

Partea interesantă e că tot unii străini au reușit ceea ce nu reușise Ministerul Turismului ani de-a rândul, să scrie și să vorbească despre Transilvania și să aducă atât de mulți oaspeți de prin toate colțurile lumii: Prințul Charles, Discovery, bloggari de top etc.

Viscri – pasiunea românească a Prințului Charles

Biserica Fortificata Viscri

Satul Viscri este cunoscut în toată Europa prin prisma dragostei pe care i-o poartă Prințul Charles, acela care poate fi des văzut pe ulițele prăfuite, zâmbind călduros sătenilor uimiți de originea sa nobilă:). El este cel care a cumpărat o casă aici și de atunci satul a fost pus pe lista oricărui împătimit de călătorii europene.

Viscri

Majoritatea caselor păstrează încă arhitectura și modelul coloristic al vechilor sași și, pentru a proteja acest lucru în fața modernizărilor agresive, se dau fonduri pentru a reface acest locuințe în linia vremurilor.

Așa că, atunci când ajungi la Viscri, după un drum greoi de țara ce face viață grea oricărei mașini ce nu este de teren, ai impresia că te-ai teleportat în trecut, într-un sat 100% săsesc, cu case vopsite în culori vii și săteni ce poartă costume populare.

Biserica Fortificata Viscri

În mijlocul satului se află bijuteria arhitecturală a zonei: Biserica Fortificată, ascunsă de ochii privitorilor, într-o curte mare, plină de copaci, protejată de zidurile groase vopsiteîn alb.
Biserica a intrat în 1990 în patrimoniu UNESCO și de atunci se face conservarea celor 2 turnuri, 2 bastioane și a drumului de acces.

Biserica Fortificata Viscri
Muzeul din Biserica Fortificata Viscri

Biletul de intrare e 10 ron și acoperă și vizitarea micilor camere transformate în muzeu etnografic cât și urcarea în turnul bisericii pentru a avea o viziune clară a frumuseților naturale ce o înconjoară. Zidurile albe, flori colorate, oameni uimiți cum un edificiu de secol XIII se menține atât de bine, toate acestea îți vor crea imaginea pe care ne-a lăsat-o nouă Viscri în vara lui 2018:).

Biserica Fortificata Viscri

Pentru că am vrut să trăim o experiență autentică, am decis să luăm și prânzul la Viscri 33, un restaurant liniștit în mijlocul pensiunii cu același nume. Citisem atât de mult despre acest loc încât am decis că e musai să mergem și noi aici:).  Restaurantul arată impecabil, chelnerii sunt foarte amabili, m-am învârtit prin fiecare colțisor pentru a face poze și nimeni nu s-a plans:).

Viscri33

Saschiz- cetatea țăraneasca și a uriașilor

Biserica fortificata Saschiz

Înainte de a îți povesti despre Saschiz și legendele sale, o să îți spun despre cazarea noastră: o veche casă săsească, reamenajată, mobilată cu piese vechi, tipic săsești și cu atmosferă de vacanță.

Pension Cartref  (Pension Cartref Saschiz)  se află chiar lângă Biserica fortificată și d-na de acolo este o persoană jovială, care ne-a așteptat răbdătoare până la ora 22 :00, când am ajuns noi, obosiți de prin pelegrinarile obișnuite. Mi-a plăcut « camera unchieșului «, unde am fost cazați, cu mobilele sale albastre și cu podeaua de lemn masiv, păstrată în formă originală.

Biserica fortificata Saschiz
Saschiz

Saschizul, ca și Viscri, a devenit cunoscut, în principal, datorită Prințului Charles, care, îndrăgostit de meleagurile transilvănene, și-a făcut un obicei din a veni foarte des pe aici.  Satul este și el în Patrimoniul UNESCO din 1999, prima apariție a acestuia, în istorie, fiind în documentele de la 1309. Ceea ce merită menționat e că în vechea biserică fortificată încă se mă țin slujbe, oamenii admirând enorm acest edificiu de secol XV.
Biserica se vizitează de la 10:00 (cu excepția zilei de marți) și ofera o curte plină de verdeață dar și posibilitatea de a te urca în pod și a vedea felul cum s-au desfășurat lucrările de consolidare a acoperișului. Din păcate, turnul cu ceas încă nu se poate vizita dar dacă se vor continuă lucrările de refacere e posibil ca, în curând, să avem și această oportunitate.

Cetatea taraneasca de la Saschiz

Dar dacă ești un mare admirator al panoramelor satelor săsești, îți recomand să vizitezi vechea Cetate Țărănească, aflată în vârful dealului, cea care «apără» de secole satul :).

Cetate Țărănească Saschiz

Cetatea Țărănească a fost ridicată în 1347 și oferea poziția strategică pentru apărare împotriva atacurilor dar și ca “banca” a nobilimii (aceștia adapostindu-și averea aici), oferind un bun refugiu cetățenilor.
După 1945 cetatea a fost lăsată în paragină și a fost distrusă ușor, ușor, ca multe ale obiective turistice fie de necunoaște, fie de nepăsarea autorităților sau pur și simplu din răutatea oamenilor (furtul materialelor de construcție din vechile cetăți fiind o practică des întâlnită în perioada comunistă).

Cetate Țărănească Saschiz

Legenda spune că în apropierea vechii cetăți există o altă, construită undeva pe la 2500 ÎH, ocupată de către Uriașii ce aveau ca unică dorință ca liniștea absolută să fie păstrată în jurul zidurilor. Acei săteni care nu se conformau, erau sechestrați de Uriași.  Pentru a fi siguri că toată lumea va afla de « cererea » lor, ei au dat drumul sătenilor pentru a spune tuturor de existența Uriașilor.

Pentru a ajunge la cetate, dacă ești un bun drumeț, poți merge cam 1km pe jos, prin pădure, sau, dacă nu, poți lua mașina până aproape de poalele dealului și să faci doar câțiva păși.  Acum se mai pot admira doar zidurile vechi și trainice, lăsând la latitudinea vizitatorului puterea de a-și imagina felul cum arata înainte de distrugerea masivă.
Mi-a plăcut să ne plimbăm pe aleile sale, la adăpostul pomilor care cresc sălbatic în mijlocul zidurilor dar și să dăm binețe altor turiști, puțin triști, că un astfel de obiectiv e lăsat în voia timpului fără să se salveze cumva.

Saschiz
drumul catre Cetate Țărănească Saschiz

Cincșor– o  surpriză frumoasă

Biserica fortificata Cincșor

După ce văzusem cele 2 biserici fortificate de mai sus, ne-am hotărât să alegem alte obiective și să ne îndreptăm spre Cetatea Făgăraș așa că ne-am pus pe căutat cazare:).  Și tot ce a urmat din acest punct a fost una dintre cele mai faine chestii: Andrada’s Guest House (Andrada’s Guest House Soars) o pensiune din satul Șoars  (de care nici nu știam că există) ce ne-a dat șansa să ne pierdem ore întregi cu gura cascată pe dealurile dintre Brașov și Făgăraș, să găsim locuri pe care nu aveam pe lista.

Biserica fortificata Cincșor

Dar, mica pensiune din Șoars este o oază de liniște, unde te va întâmpina gazda, o doamnă drăguță, cu cafea proaspătă și chec, un gest care nu mai fusese făcut până acum pentru noi la vreo cazare . Ne-am lăsat bagajele în camera plăcut mobilată și am stat la vorba cu simpatica noastră gazdă, pornind apoi încântați către Făgăraș.

In drumul nostru, am găsit Biserica Fortificată de la Csinșor, ascunsă de ochii necunoscuților.

Biserica fortificata Cincșor

Ce mi-a plăcut cel mai mult: grădina aceea e invadată de culoare și de parfum de flori, ca un colț de rai, und ne-am pierdut mai mult de 1 oră doar fotografiind :).
Biserica a fost ridicată în secolul al XV-lea, pe fundația vechiului lacaș de cult roman, de secol XIII, și este una dintre singurele care are 2 ziduri de apărare, astfel că pare un mic labirind pentru călătorul încă uimit.  De jur împrejurul bisericii există 4 turnuri de apărare dar doar unul dintre acestea se poate vizita, Turnul Slanei, în interiorul căruia găsești atârnate vechi povești & obiceiuri săsești.

Biserica fortificata Cincșor
Biserica fortificata Cincșor

Am părăsit zâmbind acest loc, încărcată cu o stare de bine fantastică, hotărâtă să mai descoperim locuri așa de faine în România :).

Biserica fortificata Cincșor

Turist în Moldova: Palatul Cuza Ruginoasa și Castelul Sturza Miclăușeni

Ne place să descoperim locuri noi și aventura noastră de 15 august a început cu Iași (Turist în Moldova: Iași) și s-a încheiat cu satele săsești din Transilvania.  Însă drumul din Moldova către Saschiz ne-a oferit surprize frumoase: la 50 de km de Iași se află două castele încărcate de istorie, cu arhitectură specială și povești transmise pe viul grai moldovenesc.

Aveam un traseu de 600 de km de parcurs pe drumurile țările (alea naționale căci în partea aia de Românie nu există nici măcar o porțiune de autostradă) și greu ne-a fost să decidem unde să ne oprim și ce anume să mai vizităm, atât de multe de făcut și atât de puțin timp

Castelul Sturza Miclăușeni

Dar să îți spun ce ne-a plăcut cel mai mult din weekendul din Moldova, ceea ce ne-a creat speranța că cineva va investi la aducerea la viață a vechilor case și castele uitate ale domnitorilor, că cineva va găsi un buget să pună locurile astea pe harta turismului internațional (lucru clar reușit cu bisericile fortificate din Transilvania).

Palatul Cuza de la Ruginoasa

Palatul lui Alexandru Ioan Cuza Ruginoasa

Ruginoasa se află cam la 50 de km de Iași, într-un sătuc curat a cărui mare atracție este Palatul lui Alexandru Ioan Cuza, cunoscut și că « locușorul său de nebunii » .

Palatul lui Alexandru Ioan Cuza Ruginoasa

Palatul a aparținut, inițial, la 1804, familiei Sturza și întregul domeiu de la Ruginoasa a fost pentru 200 de ani strâns legat de numele acesteia. Încă de la intrarea pe porțile mari, de lemn, vei fi suprins de arhitectura neo-gotică, de curtea mare, plină de verdeață și flori, de cele 2 sănii de lemn ce îl plimbau pe Cuza.

Dar palatul acesta micuț, o casă de vară pentru boierii moldoveni, ascunde multe povești de amor, multe drame, adevărate file de poveste.

Palatul lui Alexandru Ioan Cuza Ruginoasa

Să începem: se spune că prima dramă desfășurată pe domeniul de la Ruginoasa a aparținut Logofătului Costache Sturza, care și-a ascuns aici soția, pe frumoasa, Marghiolița Ghika-Comănesti, de ochii îndragostitului boier Nicolae Roznovanu.  Acesta din urmă, a plecat cu oamenii săi să o elibereze pe Marghiolița din « închisoarea “ soțului său, și au fugit împreună să se căsătoarească în Bucovina:).
Întristat și neconsolat de fuga soției cu boierul, Costache Sturza a lăsat palatul în paragină iar în 1862 îl va vinde lui Alexandru Ioana Cuza, cel care îl și va pune pe picioare, oferindu-i frumusețea de odinioară.

Palatul lui Alexandru Ioan Cuza Ruginoasa

Cea care a transformat palatul într-o « casă » este soția domnitorului, Elena Cuza, cea care s-a ocupat integral de mobilarea și aranjarea camerelor după ultimele tendințe ale modei.  Doamna Cuza a decis să îi înfieze pe cei doi fii ilegitimi ai lui Cuza, pe care îi va crește și educa pe domeniul de la Ruginoasa. Aici s-a născut chiar și Gheorghe I Bratianul, cunoscutul istoric, din legătura nurorii lui Cuza cu Ionel Brătianu. 

Palatul lui Alexandru Ioan Cuza Ruginoasa

Palatul a cunoscut și alte povești de « cap și spadă » moldovenească ce l-au pus pe harta bârfelor locale, dispărând apoi, aproape în totalitate în timpul celui de-al doilea război mondial (fiind situat chiar pe linia frontului). In perioada comunistă a fost folosit ca și depozit sau ca și grajd,  căci tare le plăcea comuniștilor să distrugă tot ce mai rămăsese din lunga istorie boierească a locurilor:(.

Palatul lui Alexandru Ioan Cuza Ruginoasa – Scara interioara (doar aici se pot face fotografii)

Ne-am plimbat printre camerele elegant mobilate, admirând obiecte ce aparținuseră familiei Cuza, citind liniștiți   tăbliile cu explicații, care puse împreună, explicau întreaga istorie a locului.

În spatele palatului se află și mormântul lui Cuza, acolo fiind îngropat inițial, mult mai târziu rămășițele fiindu-i mutate în mai multe locuri, până când au ajuns la Curtea de Argeș.

Am părăsit locul mândri că s-a investit în refacerea sa, că s-au găsit fonduri pentru pe a moderniza acest muzeu dedicat lui Cuza & familiei sale; sperând cumva (sper că nu degeaba) la acțiuni similare și pentru alte locații istorice din Moldova.

Castelul Sturza de la Miclăușeni

Castelul Sturza de la Miclăușeni

Situat pe domeniul Sturza, în mijlocul pădurii, castelul uimește, de la început, prin arhitectura sa neo-gotică și elegantă, tipică boeirilor.  Intrarea în castel se face la ore fixe, fiind conduși de un ghid, pasionat de povestea familiei Sturza (biletul e 15 ron).

Castelul Sturza de la Miclăușeni

Castelul arată impecabil pe dinafară, pare că ascunde comori nebănuite și că undeva, cineva, l-a protejat de-a lungul vremii de blesteme.  Dar nu, nu este deloc așa:  înăuntru vei vedea o încercare timidă de a păstra cât se poate urmele marilor bogății ale familiei, semne timide că pe acolo s-au perindat secole de istorie ale unei familii care și-a pus ampreta asupra dezvoltării Moldovei.

Castelul Sturza de la Miclăușeni

Domeniul Sturza se află sub protecția Mitropoliei Moldovei și există un proiect de restaurare a interioarelor, proiect estimat că va dura…….10 ani.  Trebuie să fie făcut cu bani de la Mitropolie și ceva lucrări au fost începute (pivnițele și camerele servitorilor, de afară, transformate în mini hotel).

Castelul Sturza de la Miclăușeni

Cred că, restaurat, castelul asta va arunca Moldova pe harta de interes turistic european, e impresionant cum fiecare cameră are un design diferit, cum pe holurile largi erau biblioteci cu mii de explare unicat, cu geamuri ce dau către bătrânul copac de gincobiloba.  Ghidul a spus că arhitecții ce l-au construit au studiat îndelung castelele din Bavaria dat fiind că acesta pare “rupt” direct de pe harta Germaniei și strămutat în parcul cu tentă englezească de peste 40 de hectare de la Miclăușeni.

Castelul Sturza de la Miclăușeni – urmele incendindiului ce a distrus tavanul

George Sturza și soția sa, Maria Ghica, au transformat vechiul castel într-o operă de artă, îmbogățind și colecția de cărți rare ale familiei (biblioteca însuma undeva la 60 000 de exemplare). Din spusese ghidului am aflat că acestea s-au pierdut de-a lungul vremii: fie soldații ruși ce ocupaseră castelul, după al doilea război mondial, au ars minunatele exemplare ca să se încălzească, fie sătenii le-au furat una câte una și au făcut opinci din coperțile de piele și hârtie de împachetat din filele prețioase. Asta nu poate decât să ne demonstreze că uneori spiritul practic și incultura pot distruge bogății inestimabile ale unui popor.
În zilele noastre mai există doar câteva dintre cărțile aparținând colecției Sturză și se află sub protecția Mistropoliei sau în muzeele din București.

Castelul Sturza de la Miclăușeni

Interiorul muzeului reprezintă încă o bijuterie prin picturile, puține, murale salvate (multe distruse în timpul incendiului din anii ’60) și lambriurile de lemn lucrate de către un maestru german. Se încearcă recuperarea cat mai multor obiecte furate în perioada comunistă (unele donate chiar de către nepoții sătenilor ce le luasem inițial) și, odată restaurat castelul, o să îi putem vedea mai bine valoarea.

Castelul Sturza de la Miclăușeni este mult mai cunoscut decât palatul Cuza de la Ruginoasa, asta și pentru că se organizează numeroase evenimente pe domeniul sau: baluri care să refacă atmosfera anilor 1900, festivaluri meșteșugărești sau spectacole pentru copii.

Castelul Sturza de la Miclăușeni

Acum că ți-am povestit toate acestea, te las să descoperi frumusețea celor două castele de unul singur, waze-ul te va conduce cu încredere la locația lor:).

Piatra Neamt

Cu greu ne-am despărțit de peisajele și obiectivele turistice ale Moldovei: am bifat palate uitate, superbul drum de la Cheile Bizaului, Lacul Roșu, indreptandu-ne catre  dealurile line ale Transilvaniei.

Urmărește-ne și pe Facebook @Travelfunpassion sau pe Youtube @Travelfunpassion Vlog! 🙂 dacă ți-a plăcut povestea noastră.

Piatra Neamt

Turist în Moldova: Iași

Palatul culturii Iasi

În mini vacanța de 15 august ne-am tot gândit unde să fugim din București, ne știți déjà, nu prea ne place să stăm acasa:).

Și cum toată lumea pleaca la mare sau la munte, ne-am hotărât să facem un city break în…Iași :). Moldova este o parte din România care nu s-a aflat mai deloc pe radarul meu de călătorie și am decis să încercam ceva nou, mai ales că fusese și foarte lăudată în ultima perioadă .

Drumul:
De la București am făcut cam 6 ore cu 2 opriri micuțe, drumurile sunt bune și nu am avut dificultăți.  Însă zona Moldovei este clar defavorizată pentru turism dat fiind că nu există o autostradă și se circulă pe drumuri naționale, uneori îngreunate de tiruri sau ambuteiaje.  Dar asta se tot discută și se tot discută dar cumva nu este pe lista de priorități a niciunei guvernări de la 1990 încoace:(.

Cazarea:
Am ales direct de pe booking bazându-ne pe review uri și locație și nu ne-a dezamăgit absolut deloc: Prestige Hotel ( https://www.booking.com/hotel/ro/residence-copou.ro.html), elegant, într-o veche casă de pe la 1800, renovată în linia vremii.  Ceea ce trebuie spus este că doamna de la recepție ne-a așteptat până la 11 noaptea deși vila (aparthotel) nu are recepție non-stop și ne-a primit frumos, dându-ne o cameră mai mult decât spațioasă cu geamurile către grădină.  Vila se afla la câteva minute de parcul Copou, într-un cartier liniștit unde zgomotul e dat doar de torsul pisicilor leneșe:).

Bulevardul Stefan cel Mare – Iasi

Iași : surpriza verii 2018
Încă de când am ajuns am fost surprinși de faptul că era foarte animat, deși era miezul nopții . Ne-am oprit în fața Palatului Culturii Iași. Am dat o tură și pe bulevardul Ștefan Cel Mare și ne-am dat seama că următoarea zi avea să fie încărcată și că vom avea multe de văzut:).

1. Palatul Culturii

Palatul culturii Iasi

Ne-am început ziua cu vizita la Palatul Culturii într-o atmosferă sportivă, dat fiind că în parcul din fața acestuia aveau loc diferite activități în aer liber cu traineri profesioniști, se alerga la maraton și toată lumea era plină de o energie super pozitivă și activă.

Ne-a impresionat arhitectura deosebită a palatului, acesta fiind construit pe locul fostei Curți Domnești, avariată de-a lungul timpului de numeroase incendii, astfel că a trebuit reconstruit totul de la zero. Noua clădire impunătoare a fost ridicată la începutul secolului al XX-lea si lucrările au durat 20 de ani, cu mici întreruperi pe perioada primului război mondial.

Am aflat, cu uimire, că în planurile inițiale ale arhitecților Palatul trebuia să fie cu 365 de camere, câte una pentru fiecare zi a anului, dar s-au limitat, până la urmă doar la 298  (bine că nu a trebuit să le vizităm pe toate că trebuia să îmi petrec cel puțin câteva zile în Iași).

Palatul culturii Iasi

Palatul culturii din Iași este sediul mai multor muzee ce ne întroduc în arta și istoria Moldovei din cele mai vechi timpuri, lăsând-ne să ne imaginăm frumusețile care se ascundeau sub boltele sculptate frumos.
Pentru fiecare dintre muzee ( Muzeul Etnografic Moldova, Muzeul de istorie al Moldovei, Muzeul de artă & Muzeul Științei și Tehnicii) există un preț separat al biletului de intrare (16 RON) dar, odată ajunși în interior, am hotărât să vedem tot ce se putea vedea așa că am luat biletul cumulativ: 40 RON.

Muzeul de Istorie Palatul culturii Iasi

Cel mai mult mi-a plăcut Muzeul de Istorie al Moldovei și cel al Artei: colecția păstrând atât tablouri ale pictorilor români (Luchian, Grigorescu, Tonitza) dar și internaționali (Rubens, Albert Decker). Este frumos să te plimbi pe holurile largi, să admiri scara cu sculpturi dantelate, să pornești pe pașii modei din anii de glorie ai României (obiecte aparținând lui Kogalniceau sau Cuza fiind expuse în Muzeul de Istorie).

Muzeul Etnografic Palatul culturii Iasi
Muzeul de Arta Palatul culturii Iasi

2. Bulevardul Ștefan cel Mare

Bulevardul Stefan cel Mare Iasi

Am aflat că Bulevardul Ștefan cel Mare făcea parte din Ulița Mare, așa cum era numită zona în timpurile de demult (din care făcea parte și parcul Copou) și am admirat Clădirea Primăriei cât și cele două biserici ce au pus Iașiul Modern pe harta turismului religios (Biserica 3 ierarhi și Catedrala cu a sa Sf Parascheva) dar, mai ales, eleganța clădirilor, curățenia străzilor, politețea trecătorilor, totul făcându-mă să mă gândesc că sunt în orice alt oras turistic european.

Biserica 3 Ierarhi Iasi

Ne-am fi dorit să vizităm Teatrul Vasile Alecsandri dar acesta era închis și l-am lăsat pe lista noastră pentru o următoare vizită (căci da, Iașiul merită și o a două șansa turistică).

Teatrul Vasile Alecsandri
Biserica 3 ierarhi

Chiar dacă nu ești o persoană religioasă rupe-ți din timpul tău și o scurtă vizită în cele 2 simboluri ale Moldovei: Catedrala Mitropoliei (complexul exterior e chiar frumos amenajat și am avut norocul de a ajunge mult mai devreme decât autocarele cu evlavioși). Din punct de vedere fotografic vei avea câteva cadre chiar frumoase dar nu voi insista prea mult pe temă asta.
Ca și metiune negativă, este faptul că în Biserica 3 ierarhi (unde programul respectă siesta italiană cu pauză între 1 și 3 ) nu am avut voie să fotografiem înăuntru. Și dacă în mod normal respect aceste mențiuni și le înțeleg atât timp cât sunt explicate ok, aici am reușit doar să îmi ridic tensiunea pentru că « domnul de la lumânări » interzicea fotografiatul doar cu aparatură profesionistă (cei cu telefonul își făceau treabă nestingheriți). Am întrebat dacă există o taxa de foto specială și, bineînțeles nu avea, doar că le plăcea să creadă că dacă faci cu telefonul e mai « religios » decât cu un DSLR (ps: evident că nu aș fi folosit blitzul).

Catedrala Mitropoliei Iasi

Prânzul l-am luat la una dintre terasele de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și deși, un pic piperate prețurile, am savurat încântați o salată de vinete « ca la mama acasă » și un borș moldovenesc autentic, totul îndulcit de cei mai savuroși papanași din ultimul timp. Asta că să închei într-o notă pozitivă nervii acumulați la faza cu fotografierea :).

Catedrala Mitropoliei Iasi

3. Bojdeuca lui Creangă

Bojdeuca lui Creangă Iasi

Am crescut cu poveștile lui Creangă și blondă fiind, primeam de mică celebrul citat « Ieși, copile cu părul bălai afară și râde la soare» așa că nu puteam rata vechea casă țărănească unde au fost scrise toate        « Amintirile din copilărie » ale autorului.  Am avut parte de un ghid pasionat de poveștile lui Creangă și care își presara relatările cu citate din cărțile acestuia, spuse cu o voce caldă și glumeață.
Așa am aflat că aici a trăit Creangă anii săi de glorie, aici și-a scris cunoscuta operă, aici a stat la taifas în serile lungi de vară cu Eminescu și tot aici, din păcate, și-a dat și ultimul suflu de viață.

Bojdeuca lui Creangă Iasi
Bojdeuca lui Creangă Iasi

Căsuța este mică și adună numeroase obiecte ce au aparținut fie lui Creangă sau Tincuței (femeia ce i-a fost mereu aproape).
Muzeul închide la ora 17 :00 așa că ar trebui să ajungi cu măcar 40 de minute înainte, nu de alta dar îți zic sigur că o să îți placă mult s i vei vrea să te bucuri puțin de mediul care i-a inspirat pe Creangă și Eminescu (aici a scris « Seara pe deal »).

Bojdeuca lui Creangă Iasi

4.  Parcul Copou

Parcul Copou
Parcul Copou

Parcul Copou se afla lângă hotelul în care ne-am cazat și am luat-o ușurel la pas, ca doi moșuleți, către cunoscutele alei ale parcului unde se retrăgea uneori Eminescu să scrie (Teiul lui Eminescu se află în centru). Ceea e ar trebuie să știi e că parcul a fost deschis în 1834 și Mihail Sturza a cerut amenajarea celor  peste 10 hectare.

Parcul Copou

Parcul pare o zonă dedicată culturii ieșene dat fiind că de jur împrejurul său, pe gard, apar menționări istorice ale personalităților orașului dar și evenimente culturale importante.

Parcul Copou

Aleile sunt multicolore, pline de flori frumos mirositoare ce te vor face să pierzi cel puțin câteva ore admirându-le  (eu am înnebunit jumătatea travelfunpassion încercând să pozez toate florile din parc, în timp ce urmăream fotografia perfectă a unei albine:).

5. Centrul comercial Palas

Stai, ce ? Un centru comercial pe lista mea de recomandări ?!

Știu că și ție ți se pare cel puțin ciudat dar este adevărat că zona centrului comercial din Iași merită toată atenția unui turist.

În primul rând locația: se află în fața Palatului de Cultură, există numeroase zone verzi unde aleargă copii, se organizează evenimente culturale, se relaxează oamenii pe spațiul verde.

Zona întreagă pare « un oraș în oraș » și întregul concept arhitectural a aprimit și numele de « Bulding of the year” în Europa de Est.  Nouă ne-a plăcut să savuram o înghețată, să ne odihnim lângă fântâni și să mergem la un teatru în aer liber.
Ne-am fi dorit să mergem la o piesă la Teatrul Vasile Alecsandri dar cum era în plină vacanță de vară, am optat pentru Amfiteatrul Palas, la piesă «Eu nu contez” cu Marian Rilea în distribuție. A fost o experiență interesantă căci nu mai mersesem la teatru în aer liber și m-am bucurat să îl văd pe Marian Rilea jucând.

Cam atât am putut face noi într-o zi și jumătate în Iași:).  Data viitoare ne vom organiza mai bine: vom ține cont că majoritatea muzeelor închid la 16 :00 și că Biblioteca Universității Tehnice, pe care ne-o doream să o vedem, nu e deschisă în weekend.

În rest: am mai văzut Castelul Sturza de la Miclauseni & Palatul Cuza de la Ruginoasa (dar poveștile astea le voi spune în următoarea relatare).

Dacă îți place intinerariul nostru, urmărește-ne și pe Facebook Travelfunpassion Instagram & Youtube Travelfunpassion.

Genova – portul de pe coasta Liguriei

Genova

În Genova am ajuns prima dată anul trecut, într-o toamnă frumoasă, dar, fascinată fiind de multitudinea de lucruri pe care le puteam face în Nordul Italiei, am oferit puțin din timpul nostru pentru descoperirea orașului. Anul acesta ne-am hotărât să alocam măcar 2 zile ca să descoperim Genova și am rămas uimiți că nu a fost suficient pentru acest frumos port al Liguriei.

Genova

Genova a avut o asociere stransă cu Sfântul Imperiu Român și a fost cunoscută pentru flota sa feroce de marinari și războinici în Evul Mediu.  Mai mult decât atat, a fost un important port de pe Coasta Liguriei, cunoscut, în principal, ca și loc de naștere al lui Columb și al lui Nicolo Pagannini.
Genova este cunoscută și cu numele de « La Superba « sau « Cel Mândru » și face parte din patrimoniul UNESCO, din 2006.   Atât Strada Nuova cât și Pilazzi dei Rolli (tot grupul de clădiri) au intrat sub protecția UNESCO, fiind chiar încântătoare.  Înainte de unificarea Italiei, Genova era o republică de sine stătătoare și îngloba până și Corsica :).

Călătorește cu vechii mateloți la Muzeul Galata

Galata Museum/ Muzeul Galata

Gatala este de departe unul dintre muzeele care mi-au plăcut cel mai mult din ultima perioadă. Cuvântul «muzeu» nu îl caracterizează foarte bine, este un spațiu de joacă în care poți afla, interactiv, enorm de multe lucruri despre istoria Genovei, a migrației italienie de-a lungul timpului, despre viața lui Cristofor Columb și despre viața vechilor mateloți genovezi.

Galata Museum/ Muzeul Galata

Noi am «călătorit» în jurul lumii în câteva ore și am putut simți câte puțin din experiențele celor care călătoreau cu navele genoveze pentru a descoperi noi teritorii dar și să “trăim” viața emigranților italieni din anii 1850 și să vedem prin câte treceau doar pentru a ajunge în America Latină.

Galata Museum/ Muzeul Galata

Nu am crezut, la început, că vom sta atât de multe ore în acest imens spațiu cultural și că ne vom îmbogăți cunoștințele cu atât de multe informații. La sfârșitul vizitei am luat și liftul pentru a urca pe clădire și a admira orașul și vechile sale clădiri colorate.

Galata Museum/ Muzeul Galata

Pentru prima dată în viața mea am avut și șansa să urc într-un submarin și să văd cum trăiau marinarii aceia care își petreceau câteva luni în spații atât de mici încât și cutiile de chibrituri ți se par imense.

Submarin – Muzeul Galata

Ne-am jucat, ne-am pozat, am râs și am plecat foarte încântați, negândindu-ne la prețul măricel pe care le-au avut aceste experiențe.  Vorbind de bilete : îți recomand să achiziționezi biletul comun Galata, Submarin și Muzeum Acvatic (40 de euro) dar și să îți rezervi mai mult de jumătate de zi pentru a le face pe toate și a te bucura cu adevărat de fiecare moment.

Galata Museum/ Muzeul Galata

Relaxează-te cu peștii în Acvariul din Genova

Acvariul din Genova este cel mai mare din Europa și îți pot spune că este și unul dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut.  În prima parte a vizitei vei vedea delfinii, rechinii și multe alte specii de pești mai puțin cunoscuți; iar în cea de-a două parte vei păși direct în mediul tipic al faunei din Caraibe și vei vedea reptile preistorice, broaște roșcate, crocodili și multe soiuri de pești în culori intense.

Acvariul Genova
Acvariul Genova

Știu că există multe discuții în legătură cu situația peștilor din acvarii însă condițiile de la acvariul din Genova par incredibile și există multe specii pe cale de dispariție pe care încearcă să le salveze.

Acvariul Genova

Data viitoare când ajungem în Genovam sigur o să mai vreau să mergem încă o dată pentru că mi se pare o experiență inedită și mereu mă las fascinată de culoarea peștilor, innotul lor dar și mersul haios al pinguinilor.

Acvariul Genova

Admiră arhitectura specială din Cimitirului Staglieno 

Cimitirului Staglieno

În toamnă am avut timp de o plimbare scurtă la Cimitirul Staglieno și prin centrul orașului, fiind destul de norocoși încât să avem parte de proprii noștrii ghizi :).

Cimitirului Staglieno

Da, ai citit bine, cimitirul este pe lista de obiective turistice ale Genovei, și nu e prima dată când am vizitat ceva asemănător (Cimitirul Père Lachese fiind printre alegerile mele din Paris).

Cimitirului Staglieno

Cimitirul Staglieno se află pe dealul din apropierea orașului, cel mai înalt punct al său oferind o panoramă faină asupra Genovei.  Acesta a fost construit în anii 1800 și dispune de o gamă imensă de monumente, statui și sculpturi ,astfel încât să înțelegi mai bine perspectiva asupra unui loc din trecut, putând fiind cu ușurință tratat ca un muzeu îl aer liber.

Cimitirului Staglieno

Vorbind de arhitectură putem spune că statuile pe care le găsim lângă morninte au un frumos stil neoclasic imbinat  cu tradiția mediteraneană astfel că e chiar interesant să te apropii de ele și să urmărești fie trăsăturile fețelor sau pur și simplu vestimentația.

Panorama de la Cimitirului Staglieno

Și dacă nu te-am convins încă de faptul că a te plimba într-un cimitirul muzeu e ca orice altă vizită într-un parc, ar trebui să îți spun că Nietzsche, de Maupassant, Marc Twain și  Elisabeta de Austria (împărăteasă Sissi) au trecut pe aleile Cimitirului Staglieno și au scris până și în memoriile lor de impresia pe care acesta le-a lăsat-o.

Descoperă Nervi și una dintre cele mai frumoase promenade din Italia

Nervi

Din Genova poți lua trenul către Nervi sau merge cu mașina și te vei bucură de una dintre cele mai frumoase plimbări din Europa. Drumul de coastă din Genova spre Scalo di Caplungo, este cunoscut și ca Passeggiata di Anită Garibaldi, Nervi fiind o fostă zonă pescărească.  Odată ajuns langă mare, te poți și odihni câteva ore bune în Parcul di n Nervi, o zonă liniștită, formată din grădini diferite ce aparțineau, pe vremuri, vilei Gropallo, Saluzzo Serra, Grimaldi Fassio și vilei Luxoro. În zilele noastre zonă a devenit sediul muzeelor de artă modernă și contemporană din Genova.

Nervi

Ne-am bucurat de apusul de la Nervi de câteva ori și pot spune că e unul dintre motivele pentru care îmi doresc să ne întoarcem acolo. Vara e plăcut să iei cina la unul dintre restaurantele de pe coastă și să te bucuri de puțină răcoare, savurând un pahar de prosecco în fața panoramei incredibile a Mediteranei de la Nervi.

Nervi

Mai sunt multe alte lucruri interesante de făcut în Genova, mai ales cultural, dar despre toate voi povesti într-o altă relatare, găsind așa, mereu un bun motiv să vizităm acest frumos și subestimat port Italian

Dacă vrei să afli mai  multe despre aventurile Travelfunpassion ne poți urmări pe facebook travelfunpassion, Instagram si  Youtube travelfunpassion @Travelfunpassion.

Daca vrei sa citesti mai multe despre povestile noastre prin Italia, poti gasi mai jos cateva din destinatiile noastre preferate:

Portofino – sătucul italian care a cucerit Europa

Cinque Terre romantismul italian

Florența arta la superlativ

Veneția orașul plutitor

Roma, la citta eterna zile fullpartea I

Roma, la citta eternazile full partea II

Left Menu Icon
TravelFunPassion